ISTERIA CORONAVIRUS NU A AJUNS ÎN SATE
REMEDII STRÃMOSESTI… Dacã, în orase, amenintarea coronavirusului a condus la isterii si mãsuri extreme, cum ar fi golirea rafturilor din supermarketuri, în mediul rural lucrurile sunt mult mai calme. În satele judetului Vaslui, pierdute printre dealuri domoale, coronavirusul este o problemã care se trateazã altfel. Cu… umor! „Ce coronavirus, maicã? Ce treabã am eu cu boala asta? Eu mã tratez, în fiecare dimineatã, cu usturoi si tuicã fiartã”, spune o bãtrânã dintr-un sat situat la capãtul judetului Vaslui. Fatã de orase, unde orice rãcealã este tratatã drept un început de gripã cu Covid-19, la tarã, lumea este mult mai calmã. „O vecinã de-a mea a venit la magazin si mi-a spus cã are febrã, frisoane si cã se simte rãu de zile întregi. Mi-a arãtat cã se trateazã cu mãmãligã fierbinte, pe care o pune la subsuoarã. M-am temut sã nu aibã altceva, de aceea am sunat la 112. Mi s-a spus sã o sfãtuiesc sã stea în casã si sã vãd dupã 48 de ore cum se simte”, explicã un locuitor dintr-un alt sat.
Imaginile cu români care stau la cozi uriase, în supermarketuri, pentru a face provizii în eventualitatea declansãrii unei crize nationale provocate de coronavirus, a iritat pe multã lume. Un psiholog vasluian a postat, în aceste zile, un comentariu mai acid pe aceastã temã, lansând o întrebare simplã: de ce se golesc supermarketurile si nu librãriile? „Despre noi, ca neam, am rãmas ancoratã undeva în datele istorice, unde învãtasem despre oameni curajosi, realisti si cu o reactivitate manifestã, atunci când era vorba despre spiritul dreptãtii si pãstrãrii averii neamului. Cred, trebuie sã-mi recadrez perceptia, mai ales cã vorbim despre atâtea generatii care au schimbat prin trecerea lor structura de personalitate colectivã. Am vãzut imagini despre cum se golesc rafturile cu tot ce înseamnã mâncare/apã/bãuturi, s-a creat o panicã nefiresc de concentratã pentru un virus care, înteleg, are o ratã de mortalitate mai scãzutã decât virusul gripal. Nu spun cã ar fi potrivit sã nu luãm în calcul preventia, prin metode la îndemânã si de bun simt, dar sã ajungem pânã acolo încât sã cumpãrãm orice se poate de mâncare si sã ne limitãm sau sã anulãm experiente care erau proiectate în viitorul nostru – mi se pare aberant. Ce sã îmi rãspund la întrebarea: de ce rafturile cu mâncare pentru animale au rãmas pline, dupã ce ne-am fãcut aprovizionarea ca pentru un rãzboi?! Unii dintre noi chiar ne doream o mascã pe fatã, pentru a ne ascunde emotiile, ca o uniformã, ca o barierã, fãrã sã însemne iesire din decor, dar sã ne protejeze de contactul cu ceilalti. Nu lãsati isteria sã devinã o stare a noastrã, pentru cã se instaleazã usor si se terminã greu si rãmân sechele greu de recuperat – anxietate, depresie, slabã proiectare în viitor! Poate suntem într-o etapã socialã în care avem nevoie de povesti, pentru a uita de propria noastrã poveste… dar, oare, nu ar fi mai bine sã golim rafturile unei librãrii pentru pofta asta??!!”, scrie psihologul din Vaslui, uimit de amploarea luatã de isteria coronavirusului. Sunt multi clienti ai supermarketurilor care povestesc, în primele zile ale nebuniei, de cozi imense si rafturi goale la Kaufland, de exemplu, într-una din seri. Un cititor VRN ne-a scris despre o clientã de la un lant de magazine al unei firme de mezeluri, care a cumpãrat conserve si pateuri de 250 de lei. Lucrurile par sã revinã la un normal, dupã zile întregi de spaimã, însã sunt departe de calmul impus de astfel de situatii. La tarã, oamenii nu sunt asa de speriati, cred cã rachiul sau vinul îi pot feri de îmbolnãviri, iar acest lucru pare sã inducã un sentiment de sigurantã în satele vasluiene.
Biserica Ortodoxã Românã s-a întors din nou: „Regula rãmâne neschimbatã, preotii trebuie sã explice”
Am aflat cã sefii BOR au recomandat credinciosilor sã stea mai mult pe acasã, în aceastã perioadã, dar si sã evite idolatrizarea sfintelor moaste. Vineri dupã-amiazã, surprizã! Pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Române, Prea-Fericitul Pãrinte Daniel spune cã lucrurile au fost întelese gresit de enoriasi. „Prin urmare, regula împãrtãsirii clericilor si credinciosilor din acelasi Sfânt Potir rãmâne neschimbatã, iar preotii vor explica tuturor credinciosilor cã aceastã împãrtãsire nu a fost vreodatã pentru cineva si nici pentru ei nu va fi un pericol. Iar credinciosii, care au totusi teamã de a se împãrtãsi din acelasi Sfânt Potir cu aceeasi linguritã, vor cere sfatul preotului duhovnic spre a se întãri în credintã si a spori în comuniune bisericeascã. De asemenea, în cazul sãrutãrii sfintelor icoane, credinciosii care au o credintã vie si puternicã nu se tem cã se vor îmbolnãvi, ci se bucurã de rugãciunea si binecuvântarea Sfintilor zugrãviti pe icoane. Întrucât credinta uneste libertatea cu iubirea, prin credintã se exprimã în mod liber iubirea oamenilor fatã de Dumnezeu si fatã de Sfintii Lui. Din acest motiv, credinciosii ortodocsi sãrutã sfintele icoane si se împãrtãsesc din Sfântul Potir în mod liber, nu pentru cã ar fi obligati de cineva sã facã aceasta. Prin urmare, slujitorii Sfintelor Altare vor îndemna pe toti credinciosii sã se întãreascã în credintã si sã cultive comuniunea euharisticã în Bisericã, pentru a dobândi mântuirea, prin unirea cu Hristos-Domnul, Izvorul vietii vesnice (cf. Ioan 11, 25). Dorim tuturor slujitorilor Sfintelor Altare si tuturor credinciosilor Bisericii Ortodoxe Române sãnãtate si mântuire, precum si mult ajutor de la Dumnezeu în timpul Postului Sfintelor Pasti, ca înaintare spre lumina si bucuria Învierii!”, este mesajul Patriarhului Daniel. „Auzisem cã fiecare credincios trebuie sã vinã cu propria linguritã, pentru împãrtãsanie, iar acum vãd cã se schimbã lucrurile”, a spus, nedumerit, un localnic dintr-un sat din apropierea Vasluiului.
