Îşi duc singuri povara. Este vorba despre mii de oameni cu dizabilităţi severe din Moldova, care îşi trăiesc viaţa singuri şi neajutoraţi. Un asistent personal le-ar face viaţa mai uşoară, dar, din păcate, doar unul din 18 invalizi de gradul 1 beneficiază de serviciile unui îngrijitor. Autorităţile ridică neputincioase din umeri şi spun că nu sunt bani pentru a angaja mai mulţi asistenţi personali.
Vasile Cociu din satul Ciuciuleni, raionul Hânceşti este invalid de gradul întâi. S-a îmbolnăvit şi a rămas fără un picior, după ce a lucrat la înlăturarea consecinţelor exploziei de la Cernobâl din 1986. Bărbatul nu are familie, locuieşte singur şi spune că se descurcă foarte greu.
Îl ajută sora sa, care este şi ea invalidă. Femeia nu poate veni însă în fiecare zi pentru că locuieşte într-un alt capăt al satului, aşa că bărbatul stă la mila vecinilor.
Asistenta socială din Ciuciuleni spune că în localitate sunt 57 de persoane cu dizabilităţi severe care au nevoie de îngrijire la domiciliul. Din lipsă de resurse financiare însă au fost angajaţi doar doi asistenţi personali.
Zinaida Barcari este unul dintre cei doi asistenţi personali. Pentru un salariu de 1100 de lei pe lună îngrijeşte două surori invalide, dintre care una este ţintuită la pat. Femeile spun că ea le face viaţa mai uşoară.
