spot_imgspot_img
17.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

Calicii de la Filantropia. Drama unei asistente căreia Spitalul unde lucra nu-i recunoaşte un accident de muncă

- Advertisement -

O asistentă care şi-a dedicat viaţa Spitalului Filantropia din Capitală  a ajuns să trăiască într-o sărăcie cruntă după ce şi-a cheltuit toate economiile pe tratamentele de recuperare după ce şi-a fracturat coloana pe culoarele spitalului. Conducerea unităţii medicale refuză orice responsabilitate deşi Inspecţia Muncii a catalogat accidentul ei ca fiind un accident de muncă

Maria Lungana, în vârstă acum de 69 de ani, şi-a dedicat toată cariera Spitalului Filantropia din Capitală, unde a lucrat nu mai puţin de 42 de ani ca asistentă. Anul trecut însă a suferit o gravă fractură de coloană după ce a alunecat în timpul serviciului pe o podea umedă, nesemnalizată. Imobilizată la pat timp de 70 de zile, şi fără posibilitatea de a se mai recupera vreodată, femeia şi-a cheltuit toate economiile pe tratamentele medicale deoarece conducerea Spitalului Filantropia refuză orice responsabilitate. Asta deşi Inspecţia Muncii a catalogat accidentul ei ca fiind un accident de muncă,    „Am ajuns o handicapată”   „Totul a început în luna octombrie a anului trecut, atunci când încă lucram ca asistentă la Spitalul Filantropia, în cadrul secţiei de obstetrică-ginecologie. Ieşeam dintr-un salon ţinând o perfuzie în mâini, iar pe jos era spălat, fără nicio avertizare că este ud. Am căzut pe spate. Aşa durere am avut că am crezut că mi-am rupt un rinichi. A fost o durere incredibilă, mi s-au umflat buzele de atâta durere, am crezut că mor. O colegă m-a auzit ţipând şi a reuşit să cheme o ambulanţă care m-a dus la spitalul Floreasca, noi neavând o secţie pentru acest tip de traumatisme, fiind un spital de ginecologie. Acolo, după ce am aşteptat cinci ore, mi-au zis că nu am nimic şi m-au trimis acasă. Două zile mai târziu, nu am mai fost în stare să merg. Am ajuns la spitalul militar, iar diagnosticul a fost crunt: farctură de coloană vertebrală la nivelul vertebrei T12, deci la nivelul toracelui. Tratamentul recomandat de către medici a fost imobilizare totală, în speranţa că acea vertebră se va suda la loc. 70 de zile am stat la pat, cu o orteză între torace şi bazin. Nu puteam să merg nici măcar la toaletă. A trebuit să stau cu pamperşi. Mi-a fost interzis să mă ridic din pat pentru ca oasele să se sudeze. Am făcut escare la spate. Au fost nişte dureri groaznice. Nu pot să vă zic câte calmante luam pe zi. Eram o femeie puternică. Acum merg într-un baston şi nu mai pot ridica nici măcar un kg. Dintr-o femeie care făcea 6,7 gărzi pe lună, am ajuns o handicapată”, povesteşte femeia.   Aceasta a spus că acum, deşi Inspecţia Muncii a catalogat accidentul ei drept unul de muncă, conducerea spitalului a ales s-o ignore complet. „Cei de la Filantropia nu m-au băgat nici măcar în seamă. Am încercat să vorbesc cu managerul spitalului, dar degeaba. Niciun răspuns. Toate economiile mele s-au dus pe tratamente. Am sperat să nu ajung să depind de fiul meu, singurul meu ajutor, să ajung să mă şteargă el la fund. Aceasta este răsplata după 40 de ani de muncă, în care am pregătit generaţii întregi”, a adăugat cu tristeţe Maria Lunganu.   „Dintr-o femeie puternică, care făcea şase, şapte gărzi pe lună am ajuns un handicapat. Merg într-un baston şi nu mai pot ridica nici măcar un kilogram” Maria Lungana, asitentă Spitalul Filantropia

Citeste mai mult: adev.ro/q1awgq

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.