Dovadă stă şi marea pată din tavan prin care plouă şi care s-a mărit din cauza igrasiei. „Acolo plouă dintotdeauna, de pe vremea directorului Oborocea. Mă şi mir cum de mai stă Casa de Cultură în picioare”, ne-a spus o sursă „anonimă”.
O eventuală renovare a Casei de Cultură ar înghiţi mulţi bani, iar asta se poate deduce uşor, mai ales de cand nu se mai desfăşoară spectacole (din cauză de ISU, sic!!!), dar încă se mai fac cursuri de formare, iar planurile unor oameni care vor să facă ceva pentru comunitate chiar sunt ambiţioase. „Primul demers al Primăriei de a prelua clădirea în administraţie a fost un eşec şi nu vor nicicum să o cedeze, în niciun fel. Cel puţin deocamdată nu am niciun semnal că ar dori acest lucru”, ne-a mărturisit primarul Misăilă. Ori poate se vrea a se lăsa în paragină şi această instituţie aşa cum sunt lăsate atatea şi atatea clădiri care au aparţinut sau aparţin „Sindicatelor”? De către cine?
Din alte surse, aflăm că sunt multe datorii, sunt chiar în situaţie de „avarie”. În situaţia asta a găsit-o noul director al Casei de Cultură, Emil Răvoiu, care a preluat cladirea de la vechiul şi arhicunoscutul Aurel Oborocea, cu tot cu găuri… în tavan. Acesta cică „e un bun director… la suflet”. „Chiar se străduieşte să repare. Se implică cat poate, doar că nu prea are ajutor suficient. Au prea multe datorii ca să se poată investi ceva în reparaţii”, ne-a mărturisit altcineva. Pană cand va bate „Sirocco”, presupunem noi, în continuare plouă, plouă, plouă… peste inima „comunităţii” şi ploaia umple ligheanele. (A.T.)
