spot_imgspot_img
20.6 C
Vaslui
28-mart.-2024

Ce are Timişoara şi nu are Iaşul pentru a fi o capitală culturală europeană?

- Advertisement -

„Ziarul de Iaşi“ vă prezintă o analiză a cauzelor pentru care Timişoara a reuşit să obţină titlul de Capitală a Culturii Europene, iar Iaşul nici macar nu a intrat în competiţia finală. Proiectul Timişoarei a fost condus de o persoană cu o experienţă de 18 ani în relaţii internaţionale şi afaceri europene, cel al Iaşului, de primarul Nichita. Primăria şi Consiliul Judeţean s-au implicat total şi au colaborat pentru reuşita proiectului TM2021 – „Luminează oraşul prin tine”. La Iaşi, totul a fost făcut în grabă, pe ultima sută de metri, bugetul proiectului fiind schiţat abia în ceasul al 12-lea.
Desemnată Capitală a Culturii Europene, Timişoara a eclipsat Iaşul din aproape toate punctele de vedere în cursa pentru alegerea oraşului din România care va primi această titulatură în 2021. De la o infrastructură deja existentă, ce urmează a fi remodelată şi revalorificată, se va ajunge la 24 de biblioteci, 19 cinematografe, dintre care unul în aer liber, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană şi 6 teatre (german, maghiar, român, pentru copii şi tineret, alternativ şi de cultură underground), la cel mai important lucru posibil pentru un astfel de eveniment – coeziune şi stabilitate politică.
Dacă la Iaşi a existat o râcă şi o asumare ca misiune personală de către diverşi politicieni a proiectului Iaşi 2021, la Timişoara au existat încă de la înfiinţarea organizaţiei ce urma să se ocupe de acest proiect, în 2011, documente oficiale de susţinere morală şi financiară semnate atât de Consiliului Judeţean Timiş, cât şi de Primăria Timişoarei.
Pe mâna unui profesionist, nu a politicienilor
Indiferent de culoarea politică, politicienii s-au adunat în jurul proiectului TM2021 şi l-au lăsat să crească, existând hotărâri de consilii pentru finanţări concrete de peste 25 de milioane de euro din partea Primăriei şi a Consiliului Judeţean semnate în iulie 2016, înainte de anunţarea câştigătoarei. Mai mult, capitala istorică a Banatului a avut şi avantajul libertăţii, în lipsa unei presiuni politice de asumare a proiectului, de a-şi desemna o echipă profesionistă care să conducă acest demers. Din consiliul director şi de administraţie nu a făcut parte nici primarul, nici consilieri locali, cum a fost cazul la Iaşi, ci organizaţia a fost condusă din 2013, când exista deja o viziune asupra proiectului, de Simona Neumann. În CV-ul acesteia figurează o experienţă de 18 ani în relaţii internaţionale şi afaceri europene, trei ani lucraţi la Comisia Europeană, cinci la ONU, studii la Harvard şi în Marea Britanie şi doctoratul obţinut în Diplomaţie publică în România. La Iaşi, preşedinte al fundaţiei era Gheorghe Nichita şi vicepreşedinte Cosmin Coman.

sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ce-are-timisoara-si-nu-are-iasul-pentru-a-fi-o-capitala-culturala-europeana–139797.html

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.