|

Cel mai pasionat colectionar bârlãdean (foto)

INEDIT…Un bârlãdean de 75 de ani, profesor de matematicã pensionar, adunã de peste jumãtate de veac obiecte vechi. Cel mai valoros obiect este o monedã de peste 2500 de ani, datatã din sec V-VI î.e.n.. Costicã Giurcanu, presedintele sectiei Bârlad a Societãtii Numismatice din România, are casa plinã de colectii întregi de cãrti rare, de pendule din diferite timpuri istorice, de gramofoane, patefoane, monezi, timbre, aparate foto, medalii, icoane, etc. Profesorul Giurcanu se pregãteste în acest an sã aniverseze, împreunã cu ceilalti colectionari din Bârlad, 30 de ani de la înfiintarea Sectiei de Numismaticã Bârlad.

Profesorii de matematicã sunt în general oamenii stiintelor exacte, extrem de realisti si cu picioarele pe pãmânt. Pasiunea acestora este de obicei matematica si exactitatea, în toate formele ei. Rar am întâlnit un om pasionat de matematicã care sã .. viseze. Ei bine, la Bârlad, existã un asemenea om, pe care eu l-am asemuit profesorului Dan Barbilian, cunoscut de public drept poetul Ion Barbu. Profesor de matematicã la pensie, bârlãdeanul de 75 de ani are o mare pasiune: trecerea timpului! Mai precis trecutul! Costel Giurcani Ionel, cum ni s-a recomandat, nu este foarte cunoscut publicului bârlãdean larg, ci doar în cercurile colectionarilor. Este presedintele Societãtii Numismatice Române – Sectia Bârlad, care a fost înfiintatã acum 30 de ani, în noiembrie. Pentru cã am dorit sã stim ce se pregãteste pentru aceastã aniversare, am mers acasã la profesorul Giurcanu, unde am avut o adevãratã surprizã! Ne asteptam sã vedem colectii de monezi, timbre si medalii. Însã am vãzut … trecutul sub toate formele lui. Colectioneazã monedã, filatelie, cãrti vechi (are cãrti din 1640 pânã la 1850, majoritatea în chirilicã), ceasuri de buzunar vechi, de perete, pendule, aparate foto vechi, aparate de radio, gramofoane, patefoane, televizoare, sãbii si baionete, decoratii, medalii, icoane … Si are sute de obiecte din fiecare. O casã în care te pierzi în trecut! Superbã pasiune pe care profesorul Giurcanu ar vrea sã o împãrtãseascã si cu bârlãdenii. Se gândeste sã expunã câte ceva din colectiile multe pe care le detine, la muzeul bârlãdean. Si sigur veti avea ce vedea: aparate foto dintre cele mai vechi, gramofoane, patefoane, pendule de o rarã frumusete. Cât despre monezi, profesorul Giurcanu se laudã cu o “vechiturã” dinaintea erei noastre! “Detin o monedã de peste 2500 de ani, emisã de cetatea Tomis (Constanta). Este foarte frumoasã, are pe Zeus pe spate si pe revers cetatea Tomis si simbolul orasului, un pescãrus. Multi au vrut sã o cumpere, dar este cea mai pretioasã monedã pe care o am. De fapt, cred cã este cel mai pretios obiect din toate colectiile mele, pe care le-am adunat de peste 50 de ani de când am aceastã pasiune”, a spus profesorul Giurcanu.

Mesaj peste timp: denumirea adevãratã a Bârladului!

Profesorul colectionar se întâlneste permanent, în fiecare duminicã, la Cercul Militar din Bârlad, cu colectionarii din Bârlad unde fac schimb de obiecte, de idei si pun la cale organizarea din noiembrie a unui simpozion prin care sã marcheze cei 30 de ani de la înfiintarea Sectiei Bârlad de numismaticã. Însã pe profesorul Costicã Giurcanu îl macinã o mare problemã, pe care ar vrea sã o aducã în atentia bârlãdenilor: denumirea adevãratã a Bârladului! “M-am izbit în timp de problema vechimii si a denumirii Bârladului, problemã dezbãtutã de foarte multi istorici din tarã. Denumirea corectã a Bârladului ar fi Berlad. Prin legea comunelor urbane si rurale datã în 1870 de Cuza s-a numit Berlad. Aceastã denumire s-a pãstrat pânã în 1925. Apoi, vechimea Bârladului este iar o problemã. Documentul pe care îl acceptã toti istoricii de primã atestare documentarã a Bârladului dateazã din 1408, când Alexandru cel Bun, într-un privilegiu comercial acordat negustorilor leoveni pomeneste Bârladul ca târg de granitã unde se percep taxe vamale. Dar în actele externe si acestea atestate de multi istorici Bârladul este pomenit începînd cu anul 1134”, a spus profesorul Giurcanu, care ar vrea o dezbatere pe acest subiect cu istoricii. Cert este cã un om mai pasionat de trecut si de urmele lãsate de timp peste orasul sãu natal nu mai gãsesti! Suntem fericiti sã-l avem!