De ani de zile, conacul Rosetti-Solescu, monument istoric din judet de o valoare inestimabilã, zace în paraginã. Pânã în momentul de fatã nu s-a stabilit cine rãspunde de conac, de aceea nu s-a putut face nici o investitie pentru reabilitare. Lucrurile s-ar putea schimba însã, deoarece în peisaj au apãrut douã mostenitoare de la care Mona Bujor, primarul comunei Solesti, sperã sã obtinã întelegere si bunãvointã. Mai exact si-ar dori ca acestea sã doneze Primãriei monumentul.
Situat la 15 kilometri spre Iasi, Conacul Rosetti – Solescu, loc plin de istorie, vegheazã de pe vârful dealului întregul sat si, cu toate cã se aflã într-o stare avansatã de degradare, acesta îsi pãstreazã încã mãretia, asteptând sã fie salvat de la distrugere, vrând parcã sã demonstreze cã meritã sã fie repus pe picioare. Trecerea timpului si-a pus amprenta asupra clãdirii, dar si lipsa de educatie a unor localnici care au avut “grijã” sã slãbeascã si mai mult constructia deja subredã, prin sustragerea unei pãrti a materialelor folosite la constructie. Ridicatã din cãrãmidã în secolul al XIX-lea de familia Rosetti, clãdirea este reprezentativã pentru arhitectura moldoveneascã româneascã de la începutul anilor 1800. În acest conac a locuit familia postelnicului Iordache Rosetti, formatã din sotia sa, Ecaterina (Catinca) si cei cinci copii: trei bãieti, pe numele lor Constantin, Theodor si Dumitru si douã fete, Elena si Zoe. Aici a avut loc în anul 1844, cununia religioasã a Elenei Rosetti cu Alexandru Ioan Cuza, pe atunci presedinte al Judecãtoriei Tinutului Covurlui, localitate care se aflã acum în judetul Galati. Dupã moartea postelnicului Iordache Rosetti, la 10 ianuarie 1846, în conac a locuit singurã sotia sa, Ecaterina. Ea a murit la 11 aprilie 1869, mosia si conacul de la Solesti fiind mostenite de fiul ei, Theodor. Cum acesta nu avea posibilitatea sã se ocupe cu întretinerea mosiei, a vândut-o fratelui sãu mai mare, Constantin. Dupã moartea acestuia, mosia a fost mostenitã de fiul sãu, Gheorghe Rosetti- Solescu, fost ministru plenipotentiar al României la Sankt Petersburg timp de 40 de ani, apoi de fiul sãu, Theodor Gh. Rosetti. La 30 aprilie 1909, au fost aduse aici rãmãsitele pãmântesti ale Elenei Cuza, care au fost înmormântate în curtea bisericii, lângã cele ale mamei sale. Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat în Franta imediat dupã venirea comunistilor la putere.
Primãria Solesti luptã pentru salvarea conacului
În momentul de fatã nu se poate realiza nici un fel de lucrare de reabilitare tocmai pentru cã nu s-a stabilit în proprietatea cui se aflã. De-a lungul timpului au apãrut în peisaj persoane care si-au arãtat interesul pentru conac, asa-zisi mostenitori, iar din ecuatie nu au lipsit escrocii. “În urmã cu ceva timp a venit un avocat din zona Botosani care a sustinut cã reprezintã niste mostenitori care ar dori sã îl dea statului român pentru suma de 200.000 de dolari, sumã pe care noi nu ne-am fi permis-o. I-am cerut dovada cã într-adevãr reprezintã niste mostenitori legali, însã nu a mai venit cu ea.”, ne-a declarat Mona Bujor, primar al comunei Solesti. În momentul de fatã existã mai multe sperante, tocmai pentru cã au fost gãsiti doi mostenitori reali. “Am identificat douã mostenitoare, Ane-Marie Rosetti si Stephanie Rosetti, una locuieste în Germania si cealaltã în Franta. Au trimis un reprezentant si în momentul de fatã este un proces pe rol. Ele trebuie sã facã dovada cã sunt mostenitori legali. Am fi bucurosi sã intre în proprietatea conacului si poate vor fi de acord sã îl doneze Primãriei, deoarece în momentul de fatã nu putem investi nimic pentru cã nu este în proprietatea noastrã. Avem un proiect transfrontalier cu Republica Moldova si Ucraina pentru reabilitarea si modernizarea complexului funerar <<Elena Cuza>>. Lucrãrile au început anul trecut si vor fi reluate din primãvarã. Împreunã cu preotul paroh, primãria a depus documente si pentru reabilitarea bisericii, care a fost donatã. Ar fi frumos sã punem pe picioare întregul complex astfel încât sã devinã un obiectiv turistic de mare interes.”, ne-a mai spus Mona Bujor.
