Reţeaua de copii infractori destructurată de procurorii şi ofiţerii de la Crimă Organizată era structurată pe două paliere: intern şi extern. Mulţi dintre copiii trimişi la furat de părinţii lor îşi „făceau“ mâna în autobuzele şi tramvaiele din Iaşi, dar şi în mall-uri, înainte de a fi trimişi în Franţa.
Ancheta DIICOT Iaşi, instrumentată de procurorul Vasile Airinei, este realizată în colaborarea cu autorităţile din Franţa, în baza unui acord de colaborare semnat anul acesta. În Franţa, oamenii legii de acolo au ridicat şi ei mai mulţi romi din Iaşi care-şi trimiteau copii la furat. Patru persoane din România vor fi trimise, de asemenea, în Hexagon, în baza unor mandate europene de arestare emise de procurorii francezi. De altfel, ofiţeri de la Brigada de Protecţie a Minorilor, din cadrul Poliţiei Paris, au participat la percheziţiile din Păcureţi. Cele două poliţiste au recunoscut, ieri, în faţa jurnaliştilor din Iaşi, că şuţii din Iaşi reprezintă o problemă foarte gravă cu care se confruntă Parisul. Doar hoţii identificaţi în cadrul acestei anchete au furat din Franţa 600.000 de euro, estimează anchetatorii.
Cum acţionau în Iaşi
DIICOT Iaşi a reţinut ieri şase persoane, care se aflau aseară la Tribunal cu propunere de arestare preventivă. E vorba de Aurel Gândac, Gheorghe Drugu, Spania Sănătescu, zisă „Anglia“, Marius Roman, zis „Casier“ sau „Comitet“, Somna Bobocel şi Norica Leonte. Acuzaţiile sunt de constituire a unui grup infracţional şi trafic de minori. Procurorul de caz Vasile Airinei şi şeful Biroului de Combatere a Crimei Organizate Iaşi au precizat, ieri, că grupul infracţional s-ar fi constituit începând cu anul 2015, fiind format de părinţi care îşi trimiteau copii să fure. „Membrii grupului îşi determinau propriii copii minori, uneori prin violenţă, ca zilnic să se deplaseze pe raza municipiului Iaşi, cu predilecţie în mijloacele de transport în comun, staţiile RATP şi incinta marilor complexe comerciale unde, în grup, comiteau furturi din buzunare sau din genţi, constând în portofele, aparate telefonice, sume de bani, bunuri de valoare pe care le deţineau victimele în genţile persoanele sau buzunarele hainelor. Minorii acţionau organizat, având fiecare roluri bine stabilite, se înţelegeau între ei prin mimică, coduri şi reuşeau deposedarea victimelor de bunuri sau valori. Bunurile obţinute din furturi erau imediat pasate între autori care le ascundeau în anumite locuri de unde ulterior erau recuperate de către minori“, au precizat anchetatorii. Aceştia au mai arătat că minorii nu avea niciun fel de studii şi erau instruiţi de părinţi cum să acţioneze. De multe ori, în Iaşi, victime cădeau elevi sau studenţi. În multe situaţii, şuţii erau identificaţi de poliţişti însă nu puteau fi incriminaţi din cauza vârstei. „Prin neasigurarea condiţiilor necesare traiului zilnic, majorii au ajuns să îi forţeze pe minori să fure, aducându-i practic într-o stare de sclavie“, au mai precizat procurorii.
