ATITUDINE Cazul dramatic al copilului din satul Trohan, lesinat de foame pe drumul dinspre scoalã spre casã, dupã ce, zile în sir, împreunã cu fratele sãu, au fost lãsati singuri, fãrã ocrotire, fãrã hranã, de cãtre pãrintii plecati la muncã, a ajuns în atentia Senatului României. Dr. Nelu Tãtaru a avut o interventie în plen, prin care a atras atentia asupra efectelor dramatice pe care, pe fondul sãrãciei, le are acest exod al fortei de muncã, asupra copiilor rãmasi singuri, în grija rudelor sau… a nimãnui!
Conform statisticii oficiale, la finele lunii februarie, judetul Vaslui se afla pe locul I în nedoritul top national al somajului, cu o ratã de 11, 62%. Prin urmare, nu este de mirare cã tot mai multi sunt cei care iau calea strãinãtãtii, pentru a-si gãsi un loc de muncã. “Fãrã a nega efectele pozitive ale migratiei, nu pot sã nu le evidentiez pe cele negative, cu impact asupra comunitãtii. Dacã tãrile primitoare beneficiazã de pe urma românilor care sustin economiile tãrilor gazdã, situatia pentru România, ca tarã donatoare, nu este atât de roz. Pe lângã criticile foarte acide pentru faptul cã românii ocupã locurile de muncã destinate cetãtenilor din tãrile gazdã, România se confruntã cu pierderi serioase, profunde si pe termen lung. Motivul acestei declaratii este situatia regretabilã a celor doi copii din satul Trohan care, nesupravegheati de pãrinti, suferã de foame, unul dintre ei prãbusindu-se pe stradã din cauza inanitiei. Acesti copii sunt doi dintre mult prea multi altii – oficial, peste 80 000 de copii cu mãcar un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate. Când spui cã sunt 80 000 de copii care cresc fãrã pãrintii lor, ti se pare un numãr mare, dar ONG-urile estimeazã cã numãrul acestora este chiar de patru ori mai mare, la scarã nationalã fiind 350 000 de copii în aceastã situatie”, a precizat senatorul Tãtaru.
Solutii pentru copiii rãmasi singuri acasã!
Evident, în acest context social, trebuie identificate solutii, iar institutiile statului, cu rol în protectia copiilor, dar si sistemul de asistentã socialã din fiecare unitate administrativ-teritorialã, au principala sarcinã în acest sens. “Este vorba despere gestionarea efectelor negative ale rãmânerii copiilor fãrã ocrotirea directã a pãrintilor, astfel încât impactul situatiei sã fie cât mai mic. Avem nevoie de dezvoltarea unei strategii de mobilizare, de campanii de informare, de constientizare adresate pãrintilor, de campanii de sensibilizare la nivelul comunitãtilor de români din tãrile de destinatie, de dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru persoanele care au în grijã copii cu ambii pãrinti plecati peste hotare. Si institutional ar trebui fãcute câteva schimbãri: extinderea retelei de consilieri scolari, extinderea programelor de tip <<scoala dupã scoalã>>, dezvoltarea mai multor cluburi destinate copiilor cu scopul de a oferi acestora modalitãti benefice de petrecere a timpului liber”, a precizat, în plenul Senatului, dr. Nelu Tãtaru, secretarul comisiei pentru Drepturile Omului.
