|

Cronica unui gurmand la Zilele Culturale sau cum au sabotat vasluienii cozonacul secuiesc

Zilele Culturale ale Vasluiului au ajuns la final. Urmeazã ultima zi în care muzica folcloricã va rãsuna de pe scena amplasatã în fata statuii lui Stefan cel Mare. Reteta spectacolelor a fost una de zile mari, iar densitatea si diversitatea lor i-au multumit pânã si pe cei mai exigenti, fie cã au fost copii, tineri sau pensionari. Au cântat nume mari, precum Voltaj sau Nicoleta Nucã , dar pe scenã au urcat si vedetele noastre locale de la Fantasia pânã la Fanfara Rotaria. Cele patru zile de sãrbãtoare au fost însã si un bun prilej pentru vasluieni sã-si scoatã familiile în oras, la masã, nu la restaurant, ci la terasele amenajate pe piatra cubicã, în Centrul Civic. Chiar dacã au fost meniuri mai sofisticate, precum fructele de mare, vasluienii au preferat micii si cârnatii picanti de la Vascar sau pulpele fripte de la Safir. La desert a fost mare înghesuialã. Gogosile grecesti au fãcut furori, chiar dacã erau amestecate în gãleti de tablã cu bormasina.

Standul cu fructe de mare, faliment total

Fructele de mare nu au fost pe placul vasluienilor. Unii le-ar fi încercat, dar nu au avut curaj. Au cãzut pradã bârfelor celor care spuneau cã au mâncat si le-a fost rãu o zi întreagã. Dar nu specificau locul de unde mâncaserã, fiindcã « povestitorii » fãceau referire la meniurile savurate pe litoral, prin vacante, nicidecum la cele din standul cu pricina. La câti inspectori sanitari-veterinari au misunat prin zonã, e greu de crezut cã cineva si-ar fi permis sã aducã alimente expirate, ori neconforme. Standul cu fructele de mare a fost amenajat cu gust, spatios, bine luminat, iar oferta variatã, de la scoici, caracatitã, pânã la creveti, dar nimeni nu s-a aventurat sã le cumpere. În schimb, la mici rândul era mare. Pe departe, standul cel mai apreciat a fost cel de la Vascar. Aici grãtarul a mers non-stop, fiindcã micii erau foarte ceruti. Mari, gustosi si mai ieftini cu 50 de bani fatã de concurentã, asezonati cu bere la 3 lei, iatã care au fost atuurile care au înclinat balanta. De ce sã mânânce vasluienii brate de caracatitã sau carcaleti, cum mai sunt cunoscuti crevetii la Vaslui, când micul nostru, cel de toate zilele, costa doar trei lei, alãturi de o lingurã cu mustar si o felie de pâine pufoasã. Nici la vecinul de vis-a-vis, la Safir, nu a mers rãu. Vasluienii au mâncat din belsug pulpele si aripioarele de la cunoscutul brand local, Deliciosul de Vaslui.

Vasluienii i-au sanctionat pe unguri, sabotând Kurtos Kolacs

Anul acesta, probabil fiind si Centenarul Marii Uniri, vasluienii nu au mai fãcut coadã la Kurtos Kolacs, preferând «minciunele» grecesti, un soi de gogosi mici, stropite cu dulceatã sau ciocolatã, provenite dintr-un aluat fãcut cu bormasina. Astfel le-am dat-o peste ochi ungurilor cu tot cu cozonacul lor, rãzbunându-ne astfel cã de Ziua Drapelului, mâncãtorii de Kurtos Kolacs au ridicat doliu. Din cele cinci standuri câte au fost, nu credem cã s-a mai vândut cozonacul secuiesc la fel ca în ceilalti ani. Si dacã suntem la capitolul desert, sã mai spunem cã o altã mare teapã si-au luat-o antreprenorii cu porumbul fiert sau copt. Mormanele de stiuleti au prins pãianjeni. La Vaslui, lumea s-a civilizat. Nu mai mãnâncã vatã pe bãt si porumb copt. Preferã gogosile cu stegulete statelor din UE.