De ce aruncă România între 60.000 şi 80.000 de litri de plasmă, în fiecare an

Anul trecut, cei aproape 8.000 de pacienţi diagnosticaţi cu imunodeficienţe primare din ţara noastră au fost în pericol pentru că nu au avut acces timp îndelungat la tratamentele salvatoare cu imunoglobuline. Anul acesta se discută despre o nouă potenţială criză, iar România se situează la fel de prost la capitolul colectare de plasmă umană. Despre toate acestea am discutat la Adevărul Live. Criza precendă de imunoglobulină a fost oarecum rezolvată. Cum ne situăm acum? A fost o criză desfăşurată în 2017 şi 2018 care s-a rezolvat prin suspendarea taxei clawback a produselor derivate din plasmă şi, în acest fel, au putut fi importate cantităţi mai mari de imunglobulină, adică mai puţin cu 25-29% din preţul de vânzare, cât reprezintă taxa. Din păcate, în acest moment, nu suntem într-o situaţie cu mult mai bună. În afară de unul dintre producători – cel pe care îl importăm noi – care acoperă cam 80-85% din consumul de zi de imunoglobulină umană, ceilalţi producători nu au revenit în piaţă. La nivel global, 25% din necesarul de imunoglobulină nu este acoperit de producţie. Pentru 2019, se estimează că acest deficit se va duce aproape de 40%.

Citeste mai mult: adev.ro/pxm1x6