ACTIUNE DE DRAGOSTE De Dragobete, ziua iubirii la români, la cafeneaua literarã „C&D” din Bârlad, Asociatia Femeilor Întreprinzãtoare (A FI) organizeazã cea de-a sasea editie a sãbãtoririi Iubirii : „Dragobetele sãrutã fetele”. Tinerele care sunt invitate la eveniment si care au fost premiate ca drãgaice (zânele iubirii) pe 24 iulie anul trecut, cu ocazia „Sãrbãtorii Iei Românesti”, vor avea parte de multe surprize. Pe 24 februarie se celebreazã Dragobetele, sãrbãtoarea iubirii la români.
Fetele care vor veni la Cafeneaua Literarã „C&D” vor avea parte de multe surprize pregãtite de membrele Asociatiai „A FI”, în special surprize … muzicale si dulci. Cele trei drãgaice ce vor fi premiate sunt: Mirela Serban – Pogonesti, Loredana Balaban – Bârlad si Florentina Albu – Ivesti. Va fi acolo si un Dragobete mititel, care va sãruta fetele, iar la finalul actiunii va fi organizatã si o tombolã cu premii.
24 Februarie – Ziua Iubirii la români
Ziua lui Dragobete, zeul tineretii, al veseliei si al iubirii, are origini strãvechi. Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci si transformat ulterior într-un protector al tinerilor si patron al iubirii. Urmând firul anumitor legende populare, se pare cã Dragobete (numit si „Cap de primãvarã”, „Nãvalnicul” sau „Logodnicul Pãsãrilor”) nu era nimeni altul decât fiul babei Dochia, un flãcãu extrem de chipes si iubãret, care seducea femeile ce îi ieseau în cale. Dragobete a rãmas însã pânã în ziua de astãzi ca simbolul suprem al dragostei autohtone.
Obiceiuri si traditii strãvechi de sãrbãtoarea Dragobetelui
Sãrbãtoarea Dragobetelui are o simbolisticã bogatã si interesantã. Dragobetele îngemãneazã în esenta sa atât începutul, cât si sfârsitul – începutul unui nou anotimp si al reînsufletirii naturii, sfârsitul desfãtãrilor lumesti, cãci abia a început Postul Sfânt al Pastelui. În vremuri de demult (în anumite zone chiar si astãzi!), în aceastã zi de mare sãrbãtoare, tinerii îmbrãcati în straie frumoase, cuviincioase, obisnuiau sã se strângã în pãduri si sã culeagã în buchetele cele dintâi flori ale primãverii. Culesul florilor se continua cu voie bunã si cântece, cu un fel de joc numit „zburãtorit”. La ceasul prânzului, fetele porneau în fugã cãtre sat, iar bãietii le fugãreau, încercând sã le prindã si sã le dea un sãrutat. Dacã bãiatul îi era drag fetei, aceasta se lãsa prinsã, ulterior având loc si sãrutul considerat echivalent al logodnei si al începutului iubirii între cei doi. Înspre seara, logodna urma sã fie anuntatã comunitãtii satului si membrilor familiei.
Cei care participau la sãrbãtoare, respectând traditia, erau considerati a fi binecuvântati în acel an. Ei aveau parte de belsug, fiind feriti în schimb de boli si febrã. Conform anumitor superstitii din bãtrâni, cei care nu sãrbãtoreau aceastã zi erau pedepsiti sã nu poatã iubi în acel an. Acest obicei a dat nastere celebrei strigãturi sau amenintãri glumete „Dragobetele sãrutã fetele!”. Cu ocazia acestei zile, bãtrânii satului acordau o îngrijire specialã animalelor din ogradã, dar si pãsãrilor. Bãtrânii credeau cã în aceastã zi pãsãrile îsi aleg perechea pe viatã si se urnesc în construirea cuiburilor. La sfârsit de iarnã si început de primãvarã, Dragobete oficia nuntirea pãsãrilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisã în aceastã zi. În rostul împerecherii pãsãrilor nu ai voie sã intervii, se crede… În anumite zone ale tãrii, în aceastã zi, tinerii îsi unesc destinele prin logodnã, promitîndu-si credintã si iubire.
Superstitii si credinte populare de Dragobete
Este obligatoriu ca în aceastã zi bãrbatii sã se afle în relatii cordiale cu persoanele de sex feminin. Bãrbatii nu au voie sã necãjeascã femeile si nici sã se angajeze în gâlcevi, cãci astfel îi asteaptã o primãvarã cu ghinion si un an deloc prielnic. Atât bãietii, cât si fetele au datoria de a se veseli în aceastã zi pentru a avea parte de iubire întregul an. Dacã vor ca iubirea sã rãmânã vie de-a lungul întregului an, tinerii care formeazã un cuplu trebuie sã se sãrute în aceastã zi. Lucrãrile câmpului, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodãriei nu sunt permise în aceastã zi. În schimb, curãtenia este permisã, fiind consideratã aducãtoare de spor si prospetime.
Nu ai voie sã plângi de Dragobete
Nu ai voie sã plângi în ziua de Dragobete. Se spune cã lacrimile care curg în aceastã zi sunt aducãtoare de necazuri si supãrãri în lunile care vor urma.
