NEPÃSÃTORI…Aproape 1.000 de hectare de teren sunt lãsate de izbeliste în comuna Tanacu, iar proprietarii se întreabã de unde le va plãti arenda, reprezentantii Comcereal. Sãtenii spun cã terenurile nu au fost arate si au fost semãnate dupã ce, peste ele, a fost trecut cu discul. În schimb, cele câteva zeci de hectare lucrate de un fermier local demonstreazã cã, la Tanacu, se poate face agriculturã dacã si vrei acest lucru. Se pare cã, anul acesta, moldovenii de la Comcereal au urmãrit doar banii pe subventie fãrã sã le pese si de productie. Mai mult, încercãrile acestora de a pãstra suprafete cât mai mari de teren pentru subventie s-au fãcut chiar si cu falsuri. Acest lucru este demonstrat de Mihai Stancu, proprietarul a 8 hectare de teren care spune cã, la Comcereal, a apãrut un contract semnat de cineva care a vrut sã-i copie semnãtura dar nu a reusit decât în parte. Si asta în conditiile în care Stancu are, de câtiva ani, un contract de arendã cu un fermier local.
Sãtui sã astepte sã-si primeascã drepturile, sute de proprietari de terenuri din judetul Vaslui au decis sã renunte la colaborarea cu Comcereal. Din pãcate, acest lucru s-a dovedit unul extrem de dificil în conditiile în care moldovenii au tinut ca suprafetele pe care le-au contractat sã fie cât mai mari pentru a beneficia de sume importante de bani de la APIA. În schimb, au renuntat aproape definitiv sã mai execute lucrãri de calitate. Un astfel de exemplu este cel de la Tanacu, acolo unde cele aproape 1.000 de hectare de teren luate în arendã de moldoveni aratã ca orice altceva si mai putin ca terenuri lucrate. Sãtenii povestesc cã, în loc de arãturã de toamnã, acestia au trecut doar cu discul pe terenuri si apoi au semãnat porumb sau floarea soarelui. Rezultatul: pe terenurile lucrate de Comcereal a rãsãrit câte un porumb pe ici, pe colo si cam atât. Acum, oamenii se întreabã cum vor reusi cei de la Comcereal sã le plãteascã arenda. “În urmã cu doi ani am vrut sã îmi retrag pãmântul de la Comcereal pentru cã am fost luat în râs. Am 3,73 hectare de pãmânt date în arendã dar, pe 90 de ari nu îmi plãtesc arendã. Spun cã e teren în ses, sau râpã sau cine mai stie ce motive numai sã nu îmi plãteascã. Umblã cu prostii! Un vecin al meu are pãmânt la ei în arendã. La el figureaza teren arabil si la mine nu. Cum se poate una ca asta?! Am plecat de la ei pentru cã îsi bãteau joc de oameni. Le-am cerut ca, o parte din arendã sã mi-o plãteascã în bani. Sunt om la 78 de ani si am si eu alte cheltuieli. Am fost o datã sã îmi dea banii si mi-au spus sã stau acasã cã mã vor chema ei. Am stat o perioadã de timp si, dupã ce am vãzut cã nu mã mai cheama, m-am dus din nou. Mi-au spus cã nu au bani. I-am întrebat când au de gând sã îmi plãteascã si mi-au spus cã, dacã vreau sã iau ce îmi dau ei, bine de bine, dacã nu, risc sã nu mai iau nimic. Am fost nevoit sã iau, pânã la urmã, cerealele sã nu rãmân pierdut dar nici sã nu-i mai vãd si nici sã mã mai vadã. E bãtaie de joc. M-au pus sã semnez o hârtie si eu am crezut cã este vorba de documentele pentru banii ceruti. De fapt au profitat de vârsta mea si mi-au pus sub nas contractul de arendã. Dupã ce m-am mutat de la ei la un fermier din comunã, Gicã Stancu, am vãzut ce înseamnã respectul fatã de oameni. Ce voiai sã îti dea, asta îti oferã: cereale, ulei, bani si le primesti si la timp”, povesteste Valeriu Lupu din comuna Tanacu.
Aproximativ 1.000 de hectare lãsate de izbeliste la Tanacu
O altã problemã cu privire la plata arendei la Tanacu este legatã de modul în care au înteles moldovenii de la Comcereal sã facã agriculturã. Pe dealurile din împrejurul comunei, terenurile lucrate de Comcereal par pârloagã. Porumbul, rãrãsit pe ici, pe colo, nu are mai mult de 10 centimetri. Oamenii din comuna Tanacu privesc câmpurile cu îngrijorare si se întreabã de unde îsi vor primi arenda. “În comuna Tanacu, Comcereal lucreazã aproximativ 1.000 de hectare si toate aratã asa. Au fost fãcute lucrãri de mântuialã, pãmântul nu a fost arat, doar discuit si semãnat. Pare cã s-au urmãrit doar subventiile de la APIA fãrã sã intereseze pe nimeni productia. Pãcat! Pãmântul din comuna noastrã este unul productiv dar si pretentios. Dacã vrei sã ai productii bune la hectar, trebuie sã îi asiguri, la timp, lucrãrile. Se poate vedea în teren cine a muncit cu adevãrat si si-a dat interesul si cine si-a bãtut joc de pãmânt si de oameni. Unde s-a muncit cum trebuie porumbul are mai bine de un metru înãltime. Unde s-au fãcut lucrãri în dorul lelii, porumbul a rãsãrit pe ici, pe colo si e foarte mic. La toamnã, nici pentru hrana animalelor nu poate fi recoltat, mai ales cã, anul acesta, ne lovim si de secetã”, spun oamenii din Tanacu.
Falsuri folosite de moldovenii de la Comcereal drept probe în instantã
Smecheria moldovenilor de la Comcereal nu se opreste aici. Povestea unui fost politist ajuns la pensie si proprietar a 8 hectare de teren spune tocmai acest lucru. Mihai Stancu povesteste cum s-a trezit cu un contract de arendã la Comcereal chiar dacã, în urmã cu câtiva ani, bãrbatul a fãcut cerere si a renuntat sã mai lase terenul sã fie lucrat de moldoveni. A descoperit un contract în care cineva a încercat sã-i copie semnãtura dar nu a reusit sã o facã în totalitate. Acum cele 8 hectare de teren dar si contractul semnat în fals sunt subiectul unui dosar aflat pe masa judecãtorilor vasluieni. “În urmã cu câtiva ani am fãcut cerere de retragere a terenului de la Comcereal dar, la început m-au refuzat. Am revenit cu o nouã cerere si, a doua oarã, au acceptat. Nu am mai vrut sã le las pãmântul sã-l lucreze pentru cã nu plãteau arenda asa cã am semnat un nou contract de arendã cu un fermier de aici din comunã, Gicã Stancu. Falsul l-am descoperit dupã ce consãteanul nostru a fost dat în judecatã de cãtre Comcereal pentru tulburare de posesie. Instanta a trimis pe adresa acestuia dosarul si asa am descoperit si contractul de arendã fals pe numele meu. Pe contract apare si o semnãturã care nu este a mea plus cã si titlurile de proprietate trecute în acelasi contract nu sunt ale mele”, povesteste Mihai Stancu. Acum bãrbatul se judecã cu cei de la Comcereal pentru tulburare de posesie si a fãcut si plângere pentru fals si uz de fals.
