GLUMETI… Doi vasluieni cu un bogat simt al umorului fac caterincã de toti românii cu aere de superioritate. Stabiliti de ani buni în Londra, Dinu Sovea si Clement Valentin Lipovicianu au devenit faimosi în mediul online pentru glumele lor. Una dintre ele era sã-i coste scump. Au înscenat rãpirea unui amic, au filmat momentul, iar apoi l-au fãcut public pe Facebook, însotit de un mesaj de disperare al unei românce: „Bunã ziua! Apelez la toatã comunitatea de români în UK, am mare nevoie de ajutorul vostru! Ieri, sotul meu a fost rãpit din curtea casei noastre, exact dupã ce a coborât din masinã. Acestea sunt imaginile prelevate de politie, care au ajuns pe mâna mea. Vã rog cãlduros din suflet dacã cineva are vreo informatie despre sotul meu sã mã anunte. Vã multumesc. Dati share, vã rog!”. Dupã ce imaginile au fãcut înconjurul Angliei, iar autoritãtile engleze intraserã pe fir, tinerii au anuntat cã a fost o glumã: „Am vrut sã demonstrãm cã vã place sã gustati fãrã sã vedeti din ce gustati! Românul e vestit pt asta! Totusi din sutele de mesaje trimise, de peste 200 mii de oameni ce au vizionat filmuletul, cîti au fãcut ceva? (…) Pãi niciun singur om nu a întrebat dacã e nevoie de bani, de ajutor… Cîti au cerut poze cu tânãrul, cîti au întrebat cum îl cheamã… E usor de a te preface cã faci ceva, e usor sã te prefaci cã îti pasã, apãsând un simplu buton. Cum toatã tara a facut glume pe seama orasului meu, cum toatã tara face glume pe seama fetei violate (melodii, emisiuni la Tv etc) uitati cã putem si noi, vasluienii, sã facem glume”.
Cei doi, împreunã cu un alt prieten, Florin, au fãcut si o paginã de Facebook pe care publicã toate glumele pe care le fac. Se numeste „Niste Nesimtiti” si a adunat, pânã acum, peste 200 mii de urmãritori. Ce i-a determinat sã întreprindã acest proiect? „Nu ne plac lãudãrosii, parvenitii si bãdãranii, asa cã am ales un mod inedit de a-i ironiza, îmbrãcând hainele lor. Sperãm cã, vãzându-se prin noi, sã-si schimbe comportamentul. În timp, am realizat cã ne putem si distra fãcând aceste filmulete. Desi am fost jigniti si amenintati de nenumãrate ori de cãtre cei ce nu ne întelegeau filmuletele noi, am continuat, iar unii dintre cei care ne înjurau, ne sunt acum prieteni virtuali. Sursa de inspiratie vine din viata cotidianã, iar noi încercãm sã fim cât mai originali. De foarte multe ori ni s-a spus cã tocmai asta dã farmec filmuletelor noastre.
Am fost invitati la câteva emisiuni cunoscute din România, invitatii pe care le-am refuzat. Nu ne-a deranjat cum am fost prezentati, ba mai mult am intrat în jocul lor, cântând dupã cum ni se dansa sau invers…”, au explicat tinerii pentru Anuntul UK.
„Din Dinutu cel prost am devenit Sovea, taximetrist la Londra”
Nu de putine ori, personaje ale glumelor sale au fost chiar ei. S-au autoironizat si au fãcut caterincã de ei însisi. Iatã una dintre aceste glume: „Nãscut Dinutu, devenit faimosul Sovea… cu totii îmi stiti povestea. Stiti cã mama mea adevãratã (naturalã), din urã, a refuzat sã mã nascã si pânã la urmã am fost nãscut de o mãtusã miloasã. Din cauza sãrãciei lucii în care trãiam, mama mea adoptivã nu producea lapte pentru a mã hrãni si am fost nevoit sã sug de la tatãl meu. Nu stiti, totusi, cum am ajuns asa bogat. Nu îmi cunoasteti ascensiunea. Sunã cam asa: Eram în Ro (n.r. România), îmi tãrãiam viata de pe o zi pe alta. Nu aveam motivatie, nu aveam un rost în viatã. Asta pânã într-o bunã zi când în viata mea a apãrut omul ce avea sã îmi marcheze viata. Nu o sã îl uit niciodata. Nea Ilie Cotor, pe numele lui, odihneascã-se în pace, deoarece nu se mai aflã printre noi. Pe 8 Mai 1999, pe la orele 15:30 m-a chemat la el. Pe masã mã astepta cu un cos mare plin cu struguri. Mã uitam când eu la struguri, când se uita el la mine de mã usturau bucutele. Amândoi aveam gura apã. Îmbãtat de mireasma strugurilor, nea Ilie mi-a deschis… viitorul. Deoarece nea Ilie descoperise niste pastile albastre, a trebuit sa fug în strãinãtate. Ajuns în Anglia… am fãcut de toate. Nu îmi e rusine. La început furam, cerseam, apoi am gãsit de muncã la spãlãtorie, pe santiere… fãceam treburile astea rusinoase, de jos cum ar veni. Nu era ca azi, nu erau atâtea oportunitãti. De asta în ziua de azi… rar auzi de români pe santiere sau pe la spãlãtorii. Am tras, am tras si efortul mi-a fost rãsplãtit. 14 noiembrie 2010 este o zi istoricã. Plin de emotii, dar pregãtit, intram la noul meu loc de muncã: HSBC, 8 Canada Square, Londra. Cea mai mare bancã din Londra. Da, micul Dinutu, bãiatul dintr-un cãtun din judetul Vaslui ajunsese în cea mai mare bancã din Metropola Lumii. Cu gãleata, buretele si samponul pregatit…am facut lunã geamurile bancii. Am stat o scurtã perioadã la job-ul ãsta, deoarece stiam cã pot mai mult. În 2014, când m-au dat afarã de la bancã, am stiut cã voi deveni cine sunt astãzi. Din micul pestisor ce se învârtea printre rãpitori, am devenit rechinul ce vâneazã alãturi de ceilalti rechini (români) în turmã. Masini, bani, costume de firmã, ceasuri, viata de centrul Londrei. Masinile luxoase ce îmi rãsfatã trupul, cãrora le mângâi volanul, sunt masinile pe care voi nu le veti avea vreodatã si le vedeti doar în filmuletele mele. Asadar, munciti si voi puteti obtine un 10 la sutã din ce am eu. Din Dinutu cel prost am devenit Sovea, taximetrist la Londra”.
