APARITIE EDITORIALÃ… De luni, la chioscurile de presã din Vaslui, Bârlad si Husi cereti ziarul Timpul, o oazã de culturã purã din coloratul peisaj al presei românesti tabloidizate, editat la Iasi. Iatã invitatia lansatã de profesorul universitar, dr. Daniel Șandru, directorul revistei „Timpul” la un adevãrat maraton cultural.
Ritmurile vremurilor noastre nu pot altera traditia, însã o supun, cu sigurantã, provocãrilor. Pentru o publicatie de orientare culturalã, aceste provocãri înseamnã, înainte de toate, noi încercãri intelectuale. Aflatã foarte aproape de a împlini, pe 15 martie, 139 de ani de la aparitie, revista de culturã contemporanã „Timpul” face necesara reverentã fatã de coplesitoarea sa traditie, se ancoreazã în prezent si se pregãteste pentru viitor. Editatã la Iasi de cãtre Asociatia Revistei „Timpul” si sustinutã de Grupul Editorial Adenium, publicatia se revendicã, în aceeasi mãsurã, de la spiritul istoric al cotidianului apãrut în 1876 ca „ziar politic, economic, industrial si cultural” (initial organ al Partidului Conservator si avându-l, din 1877, redactor, iar apoi prim-redactor pe Mihai Eminescu) si de la spatiul cultural al României contemporane, în care se regãseste ca o platformã a dialogului bazat pe argumente.
Este ceea ce toti cititorii revistei, ca si toti cei interesati de demersul cultural actual vor putea regãsi de luni, 26 ianuarie, în reteaua de distributie Inmedio, adicã în 200 de locatii din întreaga tarã. în mod concret, vorbim, în cazul acestei editii, ce are numãrul 190/ianuarie 2015, despre 24 de pagini, cãrora li se adaugã un supliment de 8 pagini, realizat de tinerii din cadrul Asociatiei Studentilor Jurnalisti, care se formeazã la scoala de presã a „Timpului”. Varietatea opiniilor si diversitatea rubricilor continute de cele 24 de pagini reprezintã, cu sigurantã, o carte de vizitã si pentru aceastã editie, prima intratã în reteaua de distributie nationalã.
Povestea „Timpului” din ianuarie începe cu paginile de actualitate, în care veti regãsi un reportaj ce redã atmosfera celei mai recente întâlniri din cadrul Salonului de Literaturã Junimea, reunit la Casa Pogor din Iasi, o prezentare a concursului de debut pentru prozã, poezie si literaturã pentru copii organizat de Editura Adenium, precum si o relatare despre ceea ce s-a întâmplat la „Zilele Eminescu” de la Botosani. Paginile „Polis”, care vizeazã analiza fenomenului politic si sunt coordonate de politologul iesean Sorin Bocancea, au ca temã „Presedintele la început de mandat” si reunesc opiniile semnate de Liviu Iolu, Liviu Mihaiu, George Onofrei, Cristian Pãtrãsconiu si Dorel Șandor. Urmeazã paginile de anchetã literarã, coordonate de scritorul sibian Radu Vancu si dedicate editãrii unei antologii ce cuprinde poeme extrase din opera poetului Iustin Panta, apãrutã la Casa de Editurã Max Blecher cu ocazia semicentanarului acestuia. Cronicile sunt semnate de criticii literari ai „Timpului”, Andrei C. Șerban si Ioan Șerbu, iar la întrebãrile lui Radu Vancu rãspund scriitorii Claudiu Komartin, Dan Coman si Marin Mãlaicu-Hondrari. Fiind singura revistã de culturã din România care trateazã în mod sistematic subiecte de filosofie, în paginile dedicate acestui segment cultural, coordonate de filosoful George Bondor, este pusã în discutie „Filosofia ca mod de viatã”, problema fiind tratatã de Petru Bejan, Ioan-Alexandru Grãdinaru, Ciprian Jeler si Ruxandra Stoia. în descendentã sunt paginile de literaturã, în care se regãsesc, pe de o parte, o analizã introspectivã cu privire la experienta de angajat al unei corporatii multinationale, experientã tratatã literar-antropologic de cãtre Irina Achim si, pe de altã parte, rubrica sustinutã de cunoscutul poet Emil Brumaru, însotitã de poemele semnate de Diana Manole. Un interviu tulburãtor, realizat de cãtre Andrei Giurgia, îl aduce în prim-plan, apoi, pe actorul Dionisie Vitcu, care declarã cã „cel mai frumos lucru este cã m-am nãscut în România Mare”. Vin apoi în fortã paginile de cronici, de la cele literare (Claudiu Komartin despre poezia lui Lucian Vasilescu, iar Radu Diaconu despre romanul „Uranus Park”, semnat de M. Dutescu), trecând prin cronica de arte despre vernisajul Zamfirei Bîrzu, semnatã de Maria Bilasevschi, si prin cea de arhitecturã, redatã sub semnãtura lui Dragos Dascãlu, pânã la cea de film, apartinându-i lui Angelo Mitchievici (care trateazã filmul „The Search”, 2014, al lui Michel Haznavicius) si cea de teatru, în care Dana Țabrea are în vedere spectacolul „Girafe. Bizoni”, regizat de Radu Afrim pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. în pagina de „Opinii”, criticul literar si intelectualul public Daniel Cristea-Enache ia pozitie fatã de atacul fundamentalist la adresa redactiei revistei „Charlie Hebdo”, iar Roxana Patras ne introduce în atmosfera barocã a Palatului Sturdza de la Miclãuseni.
Avem, asa cum e si firesc, interpretãri autorizate cu privire la ceea ce se întâmplã în spatiul international: politologul Lucian Dîrdalã ne readuce aminte ce înseamnã „acasã, în Occident”, în vreme ce, de la Paris, Bogdan Cãlinescu îndreaptã reflectorul spre „Franta, libertatea si extremismul islamic”. O rubricã de lingvisticã realizatã cu bunã si rafinatã stiintã de profesorul Stelian Dumistrãcel pune în luminã, si în aceastã editie, semnificatia unor cuvinte ce ne îmbogãtesc limba, precum „învestitura” si „vesmintele”, autorul discutând despre variatele lor sensuri ascunse, în vreme ce, la aceeasi paginã, psihologul Lavinia Pruteanu ne introduce în secretele întelegerii psihanalitice a artei. Rememorãm, mai departe, „cotidianul comunist”, prin articolul istoricului Mioara Anton, care readuce în atentia publicului modul în care, în anii dictaturii, oficiosul „Scînteia” a tratat sinuciderea nomenclaturistului Chivu Stoica, dupã care trecem sub vraja corespondentului nostru de la Exeter, Teodora Manea, si a povestii sale despre cum se îmbinã vocatia filosoficã si noile cuceriri ale new-media.
Ca în fiecare dintre editiile trecute, Adina Scutelnicu ne propune o incursiune exclusivã în lumea artei contemporane, personajul sãu fiind, de aceastã data, Arseniy Lapin, cel care spunea povestea satului fermecat pe care l-a adus la viatã pe malul Mãrii Albe, în apropierea Cercului Polar. Meditativ si retrospectiv, Dan Pavel se si ne întreabã „cine mai citeste cãrti?”, Adrian Nitã polemizeazã cordial despre „revolutia adevãrului si adevãrurile Revolutiei”, în vreme ce scriitorul Cãtãlin Mihuleac ne transpune în trista realitate a unei povesti de la Auschwitz, pentru care nu pot exista decât lacrimi si perpetuã aducere aminte.
Din Canada, Mircea Gheorghe îsi modeleazã „tableta de lut”, de astã datã citind „Stupeurs et tremblements”, de Amelie Nothomb, si „Not Without My Daughter”, de Betty Mahmoody. Ca de obcei, ultima paginã este rezervatã revistei revistelor, presa „Timpului” fiind pusã sub lupã de cãtre Radu Vancu, preocupat de bilantul douãmiismului realizat de „România literarã”.
Este, deci, de citit, fãrã sã mai punem la socotealã excelentul supliment de 8 pagini realizat de tinerii jurnalisti si al cãrui subiect este Gala „Oamenii Timpului”, un eveniment de exceptie desfãsurat la finele lui 2014 si care promite sã ajungã, în 2015, la anvergura întregii Moldove istorice.
„Timpul” fiinteazã si merge mai departe, mai cu seamã întrucât e TIMPUL pentru România. Cititorii nostri, vechi sau noi, cunosc pe deplin acest lucru si, tocmai de aceea, le asteptãm opiniile, comentariile si întrebãrile pe www.revistatimpul.ro sau pe www.oamenii timpului.ro. Rãmânem în timp si-n pas cu vremurile!
P.S. Multumim redactiei ziarului „Vremea Nouã” pentru oportunitatea de a aduce în atentia comunitãtii vasluiene acest demers cultural, ca si pentru sustinerea arãtatã fatã de proiectele revistei „Timpul”.
Prof.univ.dr. Daniel Șandru
Directorul revistei „Timpul”
