ROMÂNI CU SUFLET MARE… Umblând prin lumea largã, veti întâlni vasluieni la tot pasul. Artisti, muncitori pe santiere sau în fabrici, medici, specialisti în diverse domenii, asistenti sociali, economisti, functionari în primãrii, soferi de TIR, agricultori. Cu totii poartã România în suflete, tuturor le este dor de dealurile domoale ale judetului Vaslui, de vorba molcomã si tihnitã a moldoveanului, de viata de acasã. Dar, sunt departe de casã si ceea ce le mai ostoieste dorul de cei dragi sunt discutiile cu pãrintii, fratii, prietenii rãmasi acasã. Judetul Vaslui, vãzut de multi români sau guvernanti drept judet de mâna a doua, în ultimii ani, nu meritã tratamentul de care are parte acum. Oamenii din acest judet sunt buni gospodari, îsi doresc sã trãiascã în pace si liniste alãturi de ceilalti români, cred în Dumnezeu si au un cult al frumosului, în ciuda etichetelor negative care li s-au aplicat, pe nedrept. Am gãsit vasluieni la NASA, la Microsoft, pe nave comerciale sau avioane cu reactie, medici în spitale din lumea întreagã, sefi de aeroporturi în SUA, specialisti în economie în mai toate tãrile UE, artisti plastici recunoscuti în tarã si în strãinãtate, profesori universitari de renume la cele mai bune facultãti din România. Despre toti, de Ziua Nationalã a României, vorbim cu acelasi respect pe care îl meritã. Îi pretuim pe cei rãmasi acasã, cei care s-au dovedit a fi vârfuri în diverse domenii, pe cei care lucreazã în diverse colturi ale lumii. Sunt, cu totii, vasluienii nostri. La Chambery, medicul Cristian Cãrãmidaru salveazã vieti, zi de zi. La Iasi, profesorul universitar Constantin Tofan, mândria Gârceniului, conduce copiii în tainele artelor plastice, în timp ce presedintele UAP, Felix Aftene, un vasluian cu care ne mândrim, nu a uitat de locurile din care a plecat.
În Iasi, la 70 de kilometri de Vaslui, trãieste un artist unic în România, cu rãdãcini înfipte adânc în dealurile Vasluiului. „Felix Aftene, un artist complet si complex, recompune în manierã postmodernistã o lume fabuloasã, cu rãdãcini în mitologiile lumii. Arta sa socheazã si fascineazã deopotrivã, propunând o simbolisticã aparte mesajului plastic, solicitând privitorului un alt fel de explorare a conditiei umane actuale, cu incursiuni ba în metafizic, ba în urbanul cotidian, cu trimiteri la propria sa biografie, lucrãrile devenind un soi de decupaje ale unor scene narative, cinematografice, teatrale, adeseori cu tuse baroce, migãlite”, scrie într-o prezentare fãcutã de o cunoscutã casã de licitatii. Socotit drept artist al Iasului, Aftene se trage din municipiul Vaslui. Nãscut la 1 ianuarie 1972, în Vaslui presedintele Uniunii Artistilor Plastici Iasi, Felix este un nume cu rezonantã maximã pentru cei care trãiesc pe aceste meleaguri. Pentru cã nu a uitat de locurile în care s-a nãscut si a crescut, presedintele UAP Iasi a decis sã facã un cadou special cãtre vasluieni, statuia Zeului Cronos, simbolul cu care Iasiul intrã în luptã pentru titlul de Capitalã europeanã a culturii 2021. „Pot sã vã spun cã mã mândresc cu Felix Aftene, vasluianul nostru care a ajuns, astãzi, unul dintre cei mai apreciati artisti români. Donatia sa, Zeul Cronos, ne onoreazã si va constitui, peste ani, un simbol al orasului”, ne-a mãrturisit Vasile Pavãl, primarul municipiului Vaslui. Cu resurse de exprimare artisticã riguroase, Felix Aftene, presedinte al UAPR, filiala Iasi, din 2013, a fost recompensat cu premii naționale si burse, lucrãrile sale figurând în muzee si colecții private din țarã si strãinãtate (S.U.A, Marea Britanie, Germania, Elveția, Franța, Italia, Spania, Israel). Dupã ani de zile de expozitii si succese în lumea întreagã, Aftene s-a întors la Vaslui, pentru a dona câte ceva din opera sa pentru aceste locuri în care s-a nãscut si s-a format ca om. La jumãtatea lunii, presedintele UAP Iasi a fost oaspetele Muzeului Judetean „Stefan cel Mare”, donând câteva zeci de opere de artã cãtre muzeul din Vaslui. Dar, ceea ce fascineazã si, suntem siguri cã va fi un punct de reper al Vasluiului, este statuia pe care Aftene o doneazã locuitorilor municipiului resedintã, Zeul Cronos.
Un logo care va ajuta Iasul sã devinã Capitalã europeanã a culturii, în 2021
Pentru cei care nu stiu, este vorba de un logo ales de primãria si CL Iasi, pentru dosarul întocmit în vederea accesãrii titulaturii de „Iasi, Capitalã Culturalã Europeanã 2021”. Este un concept în jurul cãruia s-a construit deja programul cultural al anului 2021, pentru capitala Moldovei. Logo-ul pentru Iasi, creat de vasluianul Aftene si care va deveni realitate în resedinta judetului Vaslui, prin statuia care urmeazã a fi expusã într-o zonã importantã a orasului, este o metaforã asupra timpului culturii, transistoric, aproape mitic, circular, în care artele sunt spiritualizate. Este o creatie originalã, marca Felix Aftene, si constã într-o imagine stilizatã a lui Cronos, zeul timpului în mitologia greacã, orientat spre est, pe fond albastru, care simbolizeazã Uniunea Europeanã. „Logo-ul aratã foarte clar ce înseamnã Iasul în decursul istoriei, în decursul timpului si, de ce nu, Iasul în viitor. Cred cã, în jurul acestei idei, cei care sunt de specialitate, cei care au alte sugestii pot sã vinã sã propunã, sã solicite prezenta lor în acest concept, iar noi suntem dispusi sã îl ameliorãm”, anunta fosta conducere a orasului, în 2015, odatã cu lansarea acestui logo. Prin acest logo, care devine statuie reprezentativã si pentru Vaslui, se subliniazã deschiderea cãtre Est, tema centralã a conceptului: rolul pe care Iasul îsi propune sã îl joace, acela de declansator al unui proiect de remodernizare creativã a orasului si de ilustrare a rolului de pod, de punte ce faciliteazã transmiterea culturii si valorilor europene peste granitele Uniunii, cãtre Rãsãrit. O statuie în bronz a Zeului Cronos va fi expusã si la Iasi, în timp ce lucrarea a fost expusã în strãinãtate, în mai multe galerii de artã renumite, lucrarea fiind foarte apreciatã. „Admiratia pentru valentele spiritual umane si diversitatea formelor sale de comunicare, reprezintã fondul si esenta lumii pe care o recompun în lucrãrile mele. Creez un personaj uman, mai degrabã generic, îmbogãtit de mituri, strãbãtându-si traseul existentei, oscilând între bucuriile spiritului si ale trupului”, este crezul artistului iesean, cu rãdãcini în Vasluiul copilãriei.
Fiul comunei Gârceni, prof.univ.dr. Constantin Tofan, un pictor al tuturor anotimpurilor
Nãscut în 1952 în comuna Gârceni, una din figurile emblematice ale culturii românesti, este prof. univ. dr. Constantin Tofan. Chiar dacã a ajuns la o frumoasã vârstã, acesta nu a uitat de unde a plecat si spune cã si astãzi simte dorul de pãrinti si bunici, dar si de locurile natale. Dealurile si frumoasele peisaje ale Gârceniului i-au fost muzã si i-au influentat multe dintre operele sale de artã. Tofan nu a uitat, nici mãcar un moment, plaiurile natale. Din contrã, spune cã “locurile natale i-au rãmas si vor rãmâne, în vis si în realitatea de zi cu zi” în memoria sa. Ca pictor, dealurile înverzite si peisajul satului natal l-au influentat în picturile sale. Cât despre locurile natale, profesorul universitar spune cã se mândreste cu ele. “Tot timpul mã gândesc la pãrintii si bunicii mei si mi-e tare dor de ei si de satul copilãriei mele. La ceas aniversar, urez vasluienilor, oameilor din comuna Gârceni si tuturor românilor, sã fie cumpãtati si sã îsi iubeascã aproapele. Constantin Tofan a absolvit Academia de Arte George Enescu, Facultatea de Arte Plastice, Decorative si Design, Iasi si, în 1974, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi, Facultatea de Desen, clasa Prof. Adrian Podoleanu. În prezent este prof. univ. dr. la Universitatea de Arte George Enescu Iasi. De-a lungul carierei sale de pictor a luat numeroase premii: în 2011 si 2005 – Premiul pentru picturã Lascãr Viorel, Bienala Nationalã de Artã Plasticã, Piatra Neamt. În 2008, obtine Premiul de Excelentã din partea Primãriei Municipiului Iasi, Salonul Artis. De asemenea, în 2008 a obtinut Premiul Pogor pentru întreaga activitate în domeniul artelor plastice, acordat de Primãria Municipiului Iasi ca, în 2001 sã primeascã Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Republica Moldova, pentru Ciclul Permanente. În 2000 a dobândit Premiul pentru picturã Corneliu Baba, acordat de Uniunea Artistilor Plastici din România. De asemenea, a fost decorat de cãtre presedintele Ion Iliescu cu “Meritul Cultural”, în grad de cavaler.
Criticul Valentin Ciucã, despre profesorul Constantin Tofan
„Constantin Tofan, un pictor al tuturor anotimpurilor, sensibil ca un poet si aplecat asupra subtilitãtilor tonale ca un impresionist plin de fervoare, are un tact al sãu în comunicarea prin artã cu inefabilul. Pentru pictor, peisajul este o stare de spirit, un mod de a pune în relatie senzualitatea perceptiilor vizuale cu sobrietatea unui veritabil arhitect al imaginii. Natura îi oferã o schemã posibilã, o relatie desprinsã dintr-o gamã strãlucitoare prin efect si armonioasã prin sens, dupã care intervine firesc nevoia de a ordona acest efluviu al unei exterioritãti spre a deveni expresia particularã a eului profund. A privi în jur nu înseamnã a substitui imaginarului lectia demult depãsitã a realitãtii imediate. Ca si Delacroix altãdatã, pentru a picta un peisaj cu adevãrat, trebuia sã se retragã in atelier. Deci, ceea ce vede trebuia transformat în memoria afectivă şi culturalã, spre a putea deveni finalmente operã de artã. Toate aceste succesiuni mentale sau concomitãti de selectie si interpretare se topesc într-o viziune din ce în ce mai particularã. Portretul artistului la maturitate se înscrie perfect în ceea ce Nicolae Iorga afirma despre vârstele oamenilor: tinerii viseazã înainte, bãtrânii viseazã înapoi, la mijloc bãrbatii se luptã… Conditia artistului autentic e lupta perpetuã cu limitele…”
Medicul Cristian Cãrãmidaru, omul care poartã Vasluiul în suflet, la mii de kilometri de casã!
CU SUFLETUL ÎN PALMÃ… A plecat din Vaslui, cu 19 ani în urmã, ca tânãr student al Universitãtii de Medicinã si Farmacie din Iasi. În capitala Moldovei, a fost un student model, cu 10 pe linie la toate examenele. Dupã doi ani de rezidentiat la “Spiridon”, si-a luat viata în mâini si a plecat în Martinica, la peste 8.000 de kilometri distantã de casa în care s-a nãscut si a trãit, tocmai în orasul Fort de France, teritoriu francez. Medicul Cristian Cãrãmidaru este un specialist în Anestezie-Terapie Intensivã din Franta, care activeazã de 6 ani de zile în spitalul din orasul Chambery, la poalele Alpilor francezi. Dar, oriunde ar umbla prin lume, dorul de casã nu-l pãrãseste si, ori de câte ori are ocazia, zboarã la Vaslui, pentru a fi alãturi de pãrintii si de prietenii care au rãmas în oras.
“A fost un elev de zece. Modest, cuminte, un bãiat pe care orice pãrinte si-l doreste. Cu mult bun-simt. Si, mai presus de toate, a pus învãtãtura pe primul loc în viatã, stiind cã nu poti reusi decât prin multã muncã si învãtãturã”, spune Dumitru Cãrãmidaru, tatãl medicului francez, cu origini în Vaslui. Dupã terminarea facultãtii de medicinã, ca tânãr medic rezident, s-a specializat în Anestezie-Terapie Intensivã la Spitalul “Sf. Spiridon”, din Iasi. Timp de trei ani, pânã în 2012, a stat ca rezident la Iasi, dupã care i s-a oferit sansa de a lucra la un spital francez, undeva în Martinica, în Insulele Caraibe, la 8.000 de kilometri de România. Nu s-a speriat de provocare. A plecat în Fort-de-France, capitala acestui teritoriu francez de peste mãri, însotit de prietena sa, Mihaela (medic, si ea), cea care avea sã-i devinã sotie, în perioada petrecutã la spitalul de acolo. La Fort-de-France, avea sã se nascã Maia, prima fetitã a cuplului de medici Cristian si Mihaela Cãrãmidaru. Ca un element de mândrie pentru vasluieni, Maia apare ca nãscutã în insulele franceze de peste mãri si tãri, însã certificatul de nastere i s-a eliberat la Vaslui. În 2012, medicul Cristi Cãrãmidaru se mutã, cu toatã familia, la spitalul din orasul Chambery, un oras montan, frecventat de turisti din toatã lumea. Acolo, la Chambery, s-a nãscut a doua fetitã a medicilor Cãrãmidaru, Sofia, bucuria si mândria bunicilor din Vaslui. “Am fost la spitalul din Chambery. Un spital ultra-modern, dotat cu multe sãli de operatii si personal super-calificat. Când am mers prima datã la acest spital, am fost îndrumat pe etajul unde avea cabinetul fiul meu. Când am ajuns în fata usii si am vãzut “Dr. Cristian Cãrãmidaru” mi-au dat lacrimile. A fost mândria noastrã, ca pãrinti, sã vedem cum Cristi, fiul nostru crescut cu atâta dragoste la Vaslui, este acum un specialist cunoscut în Franta. Numai în acel spital, Cristi are cinci sãli de operatii în care face anestezie, cu asistente si tot ce este nevoie, fiind printre cei mai bine cotati medici din spitalul respectiv. Este si a rãmas, desi acum este la doar 2.200 km de casã, un vasluian. Mã sunã ori de câte ori poate, mã întreabã ce mai e pe la Vaslui, mai discutãm despre oras si judet. Este în permanentã conectat la orasul si oamenii pe care i-a lãsat acasã. A purtat si va purta toatã viata în suflet orasul si judetul din care a plecat”, spune, cu mândrie, Dumitru Cãrãmidaru. Atunci când prinde câteva zile libere, Cristi se urcã în avion si vine la Vaslui, pentru a-si vizita pãrintii sau pentru a se întâlni cu prietenii. Rãmâne un român cu multã iubire pentru tara în care s-a crescut si format ca om, ca specialist. Este adevãrat, stie cã în tarã lucrurile s-au mai reglementat, ca nivel al salariilor medicilor, însã este cetãtean francez, copiii sunt la scoli în Franta, acolo si-a cumpãrat casã si are un rost. Probabil cã, într-o zi, se va întoarce pe aceste meleaguri, pentru a aduce aici visul francez.
