spot_imgspot_img
10.4 C
Vaslui
28-mart.-2024

Eroii de pe Nistru, omagiati de vasluieni

- Advertisement -

OMAGIU… Basarabia a trãit un moment de profundã stare spiritualã, sâmbãtã, 7 septembrie, în localitatea Slobozia-Horodiste, raionul Rezina a colo unde a fost dezvelitã o troitã dedicatã eroilor din 1992 si nu numai. Reamintim cã în anul respectiv, pe malul Nistrului si peste acest râu s-au desfãsurat lupte sângeroase atunci când printr-o interventie ruseascã s-au urmãrit ruperea teritoriului de peste Nistru, de sub autoritatea Chisinãului. Politisti, militari, voluntari au cãzut atunci în lupte sub presiunea separatistilor de la Tiraspol, sprijinti de trupele rusesti, stationate în zonã. S-a creat atunci un stat artificial, recunoscut numai de Moscova si care ameninta structurile statale dintre Prut si Nistru.

Evenimentul a fost organizat de Asociatia Veteranilor de Rãzboi, intitulatã “Tiras-Tighina 92”, condusã de col. Anatol Carman. De dincoace de Prut au participat la ceremonie o delegatie de la Cultul Eroilor din Prahova si un grup de intelectuali patrioti din judetul Vaslui în frunte cu colonelul Mihai Stefan Focsa, presedintele filialei locale a “Ligii culturale a unitãtii românilor de pretutindeni”. Alãturi de el, s-au aflat colonelul Constantin Caraminã, scriitorul Ion Mâcnea Vetrisanu, istoricul husean Stefan Plugaru, recitatorul Dan Ailincãi, profesorii Gabriela si Ioan Coman. În cadrul ceremoniei au avut loc luãri de cuvânt dedicate importantei evenimentului. Col. Mihai Stefan Focsa a vorbit despre “lupta de rezistentã a poporului român pentru unitate nationalã”. Col. Constantin Caraminã a evocat “eroismul ostasilor români în Primul si cel de-al Doilea Rãzboi Mondial pentru întregirea neamului”, subliniind în special luptele din Basarabia. Ion Mâcnea Vetrisanu s-a oprit asupra “rolului culturii în arealul geografic dintre Prut si Nistru, iar Stefan Plugaru a subliniat contributia românilor dintre Prut si Nistru, la mentinerea unitãtii nationale. Tot în cadrul activitãtilor culturale, Dan Ailincãi a recitat mai multe creatii poetice cu subiect patriotic: “Blestem” de Nicolae Labis, un fragment din “Dumbrava rosie” de Vasile Alecsandri si, ceea ce era oarecum obligatoriu de amintit la Nistru, “Doina” de Mihai Eminescu. A încheiat cu versuri de mare interes contemporan privind evenimentele din Transilvania. În continuare s-a mers la biserica din localitate, unde un ansamblu monumental din nenumãrate cruci de piatrã amintesc de cei jertfiti în luptele de pe malul Nistrului. Totul s-a desfãsurat într-o atmosferã cu adevãrat înãltãtoare, o dovadã cã ideea de patriotism, atât de atacatã astãzi pe diferite canale, existã încã la români. Actiunea de la Slobozia-Horodiste o putem considera o continuare a manifestãrilor dedicate Centenarului Marii Uniri, actiuni întreprinse în judetul Vaslui în bunã parte de cei citati mai sus, pe care îi felicitãm pentru continuitatea cultivãrii sentimentelor nationale.

Profesorul Ioan Coman a citit în încheiere mesajul profesorului Dan Ravaru cãtre patricipanti, pe care îl redãm în continuare:

Pentru românii de peste Nistru si de mai departe…

Monumentele dedicate eroilor au fost fãurite, pentru prima datã, de grecii din antichitate, strãmosii culturali ai nostri si ai întregii Europe si de romani, mãretii nostri înaintasi. Ele au fost înãltate pentru ca sufletele celor jertfiti pentru comunitatea umanã din care fãcuserã parte sã-si gãseascã aici o odihnã vesnicã alãturi de cei dragi.

Crestinismul, care porneste în primul rând de la jertfa lui Iisus Hristos, a îmbogãtit cu noi semnificatii cultul eroilor. Troitele sunt profunde expresii ale spiritualitãtii crestine si, totodatã, ale strãvechilor traditii.

Noi, românii, purtãtori ai strãlucirii latine într-o mare de slavi, ne simtim cu atât mai mult datori sã ne amintim mereu de eroii care si-au dat viata pe altarul continutãtii noastre între vechile hotare.

Nistrul, considerat un simbol al statorniciei românesti, este totodatã o punte materialã si spiritualã, un reper pentru românii pe care istoria de multe ori dusmãnoasã cu ei, i-a împrãstiat de aici pânã în gheturile cercului polar sau nisipurile fierbinti ale Asiei Centrale pânã pe Amur sau în Kamceatka.

Troita, cu aparenta ei modestie, va fi, însã, un far sufletesc pentru toti românii din preajma ei sau “de mai la deal de Rãsãrit”, cum spune un vers dintr-un colind preluat de poet, si va cãuta sã adãposteascã sufletele tuturor, ale celor secerati de gloante pe Nistru, sau strãmutati, condamnati la exil, prizonieri de rãzboi, care fãrã îngrijiri crestinesti si-au lãsat oasele pe imensul teritoriu de aici pânã la Vladivostok.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.