„Ziarul de Iaşi“ publică astăzi date inedite dintr-un amplu studiu al Băncii Mondiale realizat la nivel naţional, document care urmează să fie prezentat public în perioada următoare. Studiul, care are în vedere atractivitatea oraşelor mari, în vederea finanţării ca poli regionali, situează Iaşul pe locul şase în ţară, ca loc în care românii şi-ar dori să locuiască. La capitolul numit „magnetism“, înaintea noastră sunt Cluj, Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Sibiu. În ce priveşte atragerea efectivă a migranţilor în trecut, din 2001 timp de 10 ani, Iaşul s-a situat pe locul 3 la nivel naţional. De ce cred cei din afara Iaşului că aici ar avea o viaţă mai bună? Iată principalele motive: calitatea vieţii, posibilităţile de angajare, nivelul educaţional şi serviciile de sănătate! În studiu nu a fost inclusă Republica Moldova, lucru care ar fi ridicat în mod sigur Iaşul în clasament.
Peste 73.000 de români şi-ar dori să se mute la Iaşi în următorii cinci ani. Principalul motiv constă în calitatea vieţii, urmat de posibilităţile de angajare, nivelul educaţional şi serviciile de sănătate. Acestea sunt rezultatele unui amplu chestionar realizat la nivel naţional de Banca Mondială, în perioada martie – aprilie 2017. Pe primul loc în ţară la atractivitate se află Clujul, urmat de Bucureşti şi Timişoara, în timp ce Iaşul ocupă locul şase în preferinţele românilor, din acest punct de vedere. Cercetarea a relevat faptul că nu mai puţin de 1,7 milioane de români, aproape 10% din populaţie, s-ar muta în alt oraş decât cel în care locuiesc în prezent. Dintre aceştia, 15% au ales Clujul, şi 4,3%, Iaşul. „E onorabil să vezi că eşti în topul oraşelor unde românii ar vrea să ducă o viaţă mai bună“, a comentat primarul Mihai Chirica. În faţa Iaşului, între preferinţele românilor pentru relocare se numără Cluj (260.440 de oameni), Bucureşti (245.820), Timişoara (201.960), Braşov (196.010) şi Sibiu (87.720). Ca o observaţie: dacă cercetarea ar fi cuprins şi Republica Moldova, probabil indicatorii în cazul Iaşului ar fi fost mult mai mari.
România, împărţită în patru zone de influenţă informală
Cercetarea a fost inclusă într-un studiu al Băncii Mondiale care urmează să fie publicat de către instituţia financiară. Recent, experţii acesteia au făcut o prezentare a documentului la Cluj. Studiul cuprinde şi un top al oraşelor secundare (fără Bucureşti) în funcţie de câţi migranţi a atras fiecare localitate pe parcursul a zece ani (2001 – 2011). Din acest punct de vedere, podiumul este format din Timişoara (83.000 de persoane atrase), Cluj (82.000) şi Iaşi (61.000). De altfel, experţii BM concluzionează că România este împărţită de facto în patru zone mari de influenţă, cu centrele de putere în cele trei oraşe menţionate şi în Capitală. Dintre persoanele venite în oraşul Iaşi, aproape 44% au venit pentru studii. Un alt clasament vizează aşa-numitul „indice de magnetism“, indice care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de studenţi, investiţiile pe cap de locuitor şi distanţa faţă de Bucureşti. În ceea ce priveşte acest indicator, Iaşul ocupă locul şase la nivel naţional, după Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Arad. „Să nu uităm faptul că Iaşul a devenit din ce în ce mai vizibil atât pe plan naţional, cât şi internaţional, cu toţii am contribuit la acest lucru. Dacă acum doi ani se vorbea rar despre Iaşi, acum se vorbeşte din ce în ce mai des“, crede edilul şef al Iaşului. Primarul a adăugat că unul dintre principalele avantaje ale Iaşului constă în faptul că este „copleşit de cultură, de monumente, de lucruri de care te poţi bucura în fiecare zi“. „Nu mai are profil de oraş industrial, ceea ce reprezintă un avantaj. Iaşul are şi o infrastructură relativ bună în comparaţie cu alte oraşe mari din România“, a completat Mihai Chirica.
