Un proiect megalomanic demarat în perioada comunistă a lăsat în urmă o rană despre care nu se ştie dacă se va mai vindeca vreodată. Este vorba de exploatarea minieră din Călimani, de acolo de unde regimul condus de Nicolae Ceauşescu spera să extragă sulf care să asigure independenţa României în acest sector. S-a dovedit un proiect născut mort de la bun început şi care a necesitat investiţii enorme care nu au fost amortizate niciodată. Mai mult, în urmă a rămas un dezastru ecologic de proporţii, o rană purulentă în mijlocul unui peisaj sălbatic şi virgin.
Iar şansele ca mediul să-şi revină la ceea ce a fost înainte de începerea exploatării miniere sunt destul de mici.
„Este foarte dificil de apreciat dacă mediul îşi va reveni vreodată. Intervenţia antropică a determinat distrugerea echilibrului natural”, este concluzia deloc încurajatoare a lui Ion Barbu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Călimani.
Din ce motive trenează lucrările de ecologizare
Închisă definitiv în 1997, exploatarea minieră din Călimani a fost ani de zile o adevărată fantomă, un oraş cu clădiri părăsite şi care emana un aer lugubru. După mai multe tărăgănări tipic româneşti, în cursul anului 2008 au demarat lucrările de ecologizare, iar titularul acestui proiect a fost şi este în continuare firma Conversmin Bucureşti.
Lucrările de ecologizare prevăzute în proiect şi aprobate de toţi factorii responsabili trebuiau finalizate în termen de patru ani. Între timp, au trecut deja nouă ani, iar finalul lucrărilor de ecologizare este departe de a se întrevedea. Motivele au fost explicate de cei de la Conversmin şi sunt mai numeroase, dar principala cauză este lipsa fondurilor.
„Lucrările nu au putut fi duse la bun sfârşit din cauza subfinanţării programelor anuale de reconstrucţie ecologică a siturilor afectate de industria minieră, la care se adaugă refuzul Ocolului Silvic Vatra Dornei de a permite accesul antreprenorului pe amplasamentul drumurilor de acces şi al barajelor, în scopul executării lucrărilor proiectate, refuz motivat de includerea eronată a acestor suprafeţe de teren în fondul forestier”, a arătat reprezentanţii Conversmin Bucureşti.
Practic, în acest moment ar fi nevoie de încă 14,5 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de ecologizare, în condiţiile în care costurile din 2008 şi până în prezent s-au ridicat la 35.087.174 de lei.
Citeşte mai mult pe Monitorul de Suceava: https://www.monitorulsv.ro/Local/2017-06-24/Exploatarea-miniera-Calimani-o-rana-purulenta-care-nu-poate-fi-inchisa#ixzz4kukJEsnV
Follow us: @monitorulsv on Twitter | Monitorul.de.Suceava on Facebook
