FESTIVAL .. KITSCHOS Festivalul Toamnei de la Bârlad, editia a XII-a, care s-a desfãsurat la sfârsitul sãptãmânii trecute, a fost o altfel de sãrbãtorire a Zilei Recoltei din perioada comunistã. Au fost prezenti mesteri de tot felul, de la oale de lut, ii românesti, mileuri si haine de iarnã – toamnã, pânã la kitschurile tigãnesti gen gablonzuri si alte jucãrii ieftine, oferite de comeciantii bârlãdeni în Piata “Sf. Ilie”. Totul a fost asezonat cu fum din belsug, de la grãtarele sfârâind si pânã la “bâlciul” organizat pentru cei mici. Cât despre recolta care trebuia sãrbãtoritã (a toamnei), n-a fost decât un singur stand, cu preturi exagerate, bârlãdenii oftând si fãcând cumpãrãturi tot din piata lor dintotdeauna. Peste kitschul oferit ca festival de Primãria Bârlad, s-a remarcat Seara Culturalã Elenã, unde cinci ansambluri ale comunitãtilor elene din România au oferit un spectacol de exceptie. Bârlãdenii au mai putut sã se distreze în ultima searã cu familia interpretei de muzicã popularã Matilda Pascal Cojocãrita si cu lãutarul Nelu Ploiesteanu.
Festivalul Toamnei din Bârlad, editia a XII-a, n-a excelat prin nimic fatã de bâlciurile oferite anual localnicilor. N-a adus absolut nimic care sã “sãrbãtoreascã” toamna, doar Târgul de Mesteri populari, care au venit cu oale, farfurii, cãni, obiecte din lemn, haine de iarnã, ii românesti si alte obiecte gen papuci si jucãrii. Au fost foarte multi “mesteri” de gablonzuri, mai tuciurii, dar produsele – roadele toamnei – au lipsit cu desãvârsire. Un singur stand cu legume si fructe, oferea aceste produse la preturi destul de piperate: 5 lei kg de struguri, 3 lei cel de mere etc. N-au lipsit “localurile” din stuf sau corturi, unde bârlãdenii au putut sã serveascã mici, cârnati, fripturi de toate felurile si … pastrama de oaie. Aceasta din urmã însã era atât de tare, încât zeci de consumatori s-au ales cu fetele murdare si cu mâinile pline de unsoare si usturoi, trãgând de “talpa” vândutã drept pastramã. Noroc de mustul si vinul din acest an, vândute ca pâine caldã. Cam asta a fost prezentat bârlãdenilor drept Festivalul Toamnei: un loc unde fumul, mirosul de mici si oaie, precum si cel de gogosi, plus muzicã cu exces de decibeli care rãzbãtea din boxe diferite, cu interpreti diferiti. Deci, un haos.
Comunitatea elenã din România a dat clasã la nivel cultural bârlãdenilor
Seara de 3 octombrie însã a fost deosebitã si a mai salvat ceva din “rusinea” de Festival al Toamnei. A fost seara greceascã, la care a fost prezent si deputatul Gabriel Dragos Zisopol, presedintele Comunitãtii Elene din România. Au participat la aceastã searã deosebitã ansamblurile Comunitãtii Elene din Roman, Piatra Neamt, Galati, Iasi si Bârlad. A fost un spectacol muzical-coregrafic, tinerii din aceste comunitãti elene prezentând cântece si dansuri din diferite zone al Greciei: Tracia, zona centralã a Greciei, zona insularã – Corfu, Creta, Asia Micã. Au fost, de asemenea, prezentate dansuri pontice si cântece îndrãgite de cei cãrora le place muzica greceascã. Aplauzele oferite cu generozitate de bârlãdenii prezenti au arãtat cã ei au apreciat efortul celor din comunitatea elenã, care a dorit astfel sã arate cã împreunã se pot realiza manifestãri reusite. Festivalul s-a încheiat asearã cu un concert al cunoscutului lãutar Nelu Ploiesteanu, urmat de concertul Matildei Pascal Cojocãrita, cunoscutã interpretã de muzicã popularã moldoveneascã, care tocmai ieri a împlinit … o anumitã vârstã. A fost sãrbãtoritã de bârlãdeni, de familia ei (sotul si fiul) aflati si ei pe scenã în recital si de reprezentantii Primãriei Bârlad, care i-au oferit un frumos cos cu flori. Ca urmare, Matilda Pascal Cojocãrita a cântat pentru bârlãdeni … pânã si-au rupt pingele de atâta dans.
