Interviu cu noul si vechiul presedinte al AJF Vaslui
ORA BILANTULUI… La mijlocul acestei sãptãmâni, Asociatia Judeteanã de Fotbal Vaslui si-a ales noul presedinte, în persoana lui Bogdan Gheorghitã. Rezultatul alegerilor era cunoscut încã de sãptãmâna trecutã, când dosarele celorlalti doi candidati, Mircea Stãnisteanu si Dumitru Ciomaga au fost respinse de cãtre Comisia de Validare din cadrul AJF. Cum este evaluat fotbalul vasluian în 2018, ce mostenire a primit noul presedinte de la vechea conducerii, cât de mult sprijinã autoritãtile locale sportul rege, ce se poate face în privinta arbitrajului, cititi în interviul de mai jos cu noul si vechiul presedinte al AJF Vaslui, Bogdan Gheorghitã.
– Bunã ziua, domnule presedinte si felicitãri pentru noul mandat câstigat. Înaite de toate, spuneti-ne cum a fost ultima sãptãmâna?
– Bunã ziua. Multumesc pentru felicitãri. A fost o sãptãmânã foarte încãrcatã, foarte obositoare. Am terminat un ciclu de patru ani, care se putea încheia mai frumos. A fost o perioadã stresantã pentru cã bãtãlia pentru sefia AJF a fost dusã pe mai multe planuri. Unul dintre contracandidati a fãcut tot felul de plângeri pe la diferite institutii ale statului, plângeri care, cu sigurantã, se vor solutiona. Am fost acuzat cã as fi incompatibil, cã as fi în conflict de interese. Vom lãsa justitia sã se pronunte. Din punctul nostru de vedere, statutul a fost mult mai permisiv la aceste alegeri. Dacã îl lãsam pe cel de la alegerile trecute, n-am mai fi avut aceste discutii acum. Am mers pe o democratie functionalã, nu doar declarativã. Nu e vina nici a mea, nici a AJF-ului cã celãlalte persoane care au dorit sã candideze nu au îndeplinit conditiile.
-Din punctul dumneavoastrã de vedere, a fost bine cã în lupta pentru sefia AJF a fost un singur candidat, sau era mai bine ca pe buletinul de vot sã fi fost mai multe optiuni?
– Din punctul meu de vedere a fost jenant cã unul dintre cei care si-au manifestat intentia de a candidat a fost domnul Stãnisteanu. Un candidat pe care îl cunoaste toatã lumea si care si-a demonstrat limitele cu vârf si îndesat cât timp a fost presedinte al AJF. De asta a si pierdut alegerile în fata unui candidat de 30 de ani, fãrã un trecut glorios în fotbalul national. La acea vreme, eu provenisem dintr-o comisie care doar pedepsea cluburile, nicidecum nu le ajuta. Asta trebuia sã fie un semn de întrebare pentru dumnealui. Sunt de acord cã într-o democratie nu e bine sã fie un singur candidat la alegeri, dar atunci când am gândit statutul mult mai permisiv în ceea ce priveste functiile conducere, ne asteptam cã vor apãrea oameni care vor aduce un plus valoare în lupta electoralã, oameni cu proiecte, cu o probitate moralã ireprosabilã, cu respect fatã de fotbal. Din pãcate, lucrurile nu au stat asa. Despre domnul Ciomaga nu sunt în mãsurã sã vorbesc mare lucru. Îl cunosc, pentru cã a fãcut parte din Comisia de Apel a AJF. Despre domnul Stãnisteanu pot sã spun mai multe, pentru cã am lucrat cu el. Revenind la întrebare, nu a fost un lucru bun cã a fost un singur candidat, dar nici nu puteam sã nu-mi respect angajamentele pe care le am fatã de membrii afiliati, doar de dragul unei lupte electorale purtatã în afara regulelor.
„Pânã în 2014 AJF Vaslui a fost vãrul sãrac de la tarã”
– Ce ati gãsit AJF-ul în 2014, când ati câstigat conducerea ei, si cum ati lãsat-o la finalul primului mandat?
– Pe hârtie am gãsit un AJF cu 60 în cont si cu datorii de aproximativ 4000 de lei. Asta din punct de vedere financiar. La nivel de logisticã, sediul AJF era dotat cu aragaz, dacã vã vine sã credeti. Am mai gãsit un calculator vechi si un copiator care nu functiona. Dotare nu prea aveam. Cu timpul am reusit sã reparãm copiatorul, sã achizitionãm o multifunctionalã cu fax pentru a avea o mai bunã colaboare cu Federatia, deoarece nu primeam documente de le ei. Am cumpãrat douã laptopuri, care sunt folosite de comisii. Am luat tot, inclusiv bolurile pentru tragerile la sorti, pentru cã înaintea mea se folosea chipiul. Si la nivel de organizare s-au fãcut multe schimbãri. Am redat Comitetului Executiv rolul pe care trebuie sã îl aibã, acela de conducere. Presedintele are foarte putine atributii, contrar a ceea ce se crede. Organele de conducere sunt Adunarea Generalã, Comitetul Executiv si dupã aia presedintele. Noi am luat aceastã putere pe care o avea presedintele si am transferat-o la Comitetul Executiv, asa cum era si firesc. Drept dovadã, cred cã sunt singurul presedinte din istoria AJF-urilor din tarã care am avut o propunere în Comitetul Executiv si care a fost respinsã cu vehementã. În afarã de votul meu, nu a mai avut niciunul. Despre asta, cred eu, cã e vorba într-o democratie.
– Din punct de vedere sportiv, unde eram în 2014 si unde suntem acum?
– Dis start pot sã vã spun cã în anul 2014, AJF Vaslui nu conta pentru Federatia Românã de Fotbal. AJF Vaslui era privit ca vãrul sãrac de la tarã care când se ducea la Bucuresti, o fãcea doar pentru a cere o mãslinã. În afarã de câteva turnee zonale organizate la Husi si la Vaslui, noi nu existam ca parteneri pentru Federatie. În ultimii ani, am gãzduit meciuri ale echipelor nationale. A venit nationalã de fete U15, va veni nationala de bãieti U15 din nou. Am avut lotul national de futsal U19 la Vaslui, în august va veni, din nou, lotul U15. Am fost în cãrti pentru organizarea finalei Cupei României la Vaslui. Nu am reusit acest lucru pentru cã orasul nostru nu poate oferi servicii de cazare pentru un anumit numãr de persoane. Ãsta a fost singurul impediment. Zic eu cã acum suntem într-o relatie foarte bunã cu Federatia. Nu degeaba a fost presedintele Rãzvan Burleanu de sapte ori la Vaslui. Si nu a venit pentru cã era în trecere pe aici, a fãcut-o rãspunzând invitatiilor noastre. Cele mai în mãsurã sã vorbeascã despre ce a fost înainte si ce este acum sunt cluburile, care, cred eu, în ultimii ani au simtit cã au un AJF puternic, care se bate pentru interesele lor.
– Ati simtit si sprijinul autoritãtilor locale în toti acesti ani?
– Foarte mult! Ãsta a si fost unul dintre obiectivele mele, sã avem o relatie de sprijin, bilateral beneficã, cu autoritãtile locale. Primãria Vaslui a sprijinit orice demers pe care l-am avut. Nu vreau sã perii pe nimeni, dar ãsta e adevãrul. Autoritãtile locale vasluiene s-au comportat ireprosabil cu noi. Au sprijinit neconditionat activitatea cluburilor de copii si juniori, au fost de acord cu organziarea foarte multor turnee zonale si nationale pe stadionul mare. Vasluiul are cel mai mare turneu de futsal din tarã, iar Primãria Vaslui a fost alãturi de noi în fiecare an. Consiliul Judetean a fost tot timpul lângã noi si ne-a ajutat atunci când a fost nevoie. Primãria Husi, Primãria Fãlciu, Primãria Negresti, toate au sustinut fotbalul. În ultima vreme ne bucurãm de colaborãri foarte bune si cu alte primãrii, cum e cea de la Muntenii de Sus, de la Zãpodeni, Lipovãt, Rebricea. De Gârceni nici nu mai zic. Cu ajutorul autoritãtilor locale am schimbat fata fotbalului.
„Arbitrajul, punctul nevralgic al proiectului meu”
– În ultimii ani, cel mai dezbãtut subiect în fotbalul judetean a fost arbitrajul. Foarte multe echipe s-au plâns cã arbitrii sunt slab pregãtiti Aveti ceva în plan pentru a îmbunãtãti situatia arbitrajului vasluian?
– Trebuie sã recunosc cã arbitrajul este punctul nevralgic al proiectului meu. Stiam de la început cã este foarte greu sã gestionez aceastã situatie, pentru cã trãim într-un context social în care lumea vine foarte putin cãtre arbitraj. Faptul cã se promoveazã tot timpul scandalurile si evenimentele neplãcute îi face pe pãrinti celor mai tineri dintre arbitri sã nu-i mai îndrume cãtre acest domeniu. Din punct de vedere financiar existã un stimul pentru cã, zicem noi, baremurile arbitrilor sunt decente, la nivelul judetului nostru. Este adevãrat cã am putea putea mãri plãtile cãtre arbitri, dar pe de altã parte nu putem obliga echipele aceste cheltuieli. A fost si o perioadã de schimbãri. Am început cu domnul Amarandei, am continuat cu domnul Blediman, acum suntem cu domnul Hulubei. De anul acesta, cu sigurantã, vom schimba abordarea acestei activitãti, în sensul cã se va schimba pregãtirea lor, îi vom responsabiliza si pe cei doi arbitri de liga a III-a. Vom face campanii de recrutare de noi arbitri, din facultãti, din licee, si chiar din scoli generale. Noi am început deja aceastã campanie. Avem, ca noutate, o brigadã de arbitri de la Ghergheleu care s-a descurcat foarte bine pânã acum. Avem doi arbitri de la Suletea, unul de la Sporting Bârlad. Ne trebuie si prijinul spectatorilor si al echipelor, pentru cã aceastã problemã a arbitrajului este una la nivel national. Din pãcate pentru noi, aceastã problemã este acutã, pentru cã spre deosebire de alte orase, care au universitãti, si care adunã la un loc foarte multi tineri, la noi baza de selectie este mult mai micã.
