Produs în martie 1943, pârjolul din comuna de munte s-a soldat cu 17 morţi, între care nouă femei şi şapte copii, distrugerea a 500 de locuinţe, precum şi a instituţiilor şi a staţiunii u dezastrul a pornit de la un gest prostesc al unui soldat german care a încercat să aprindă un foc în sobă, folosind un butoi cu benzină u pentru refacerea comunei Soveja a fost nevoie de ajutorul autorităţilor, iar sinistraţilor li s-a impus să-şi reconstruiască locuinţele în stilul tradiţional vrâncean
Românii cu suflet au fost, de curând, zguduiti de o mare nenorocire în care şi-au pierdut viaţa zeci de tineri, ce aveau tot viitorul înainte. Astfel de dureri s-au întâmplat mereu în România, iar în zona actualului judeţ Vrancea merită amintită noaptea de 2 spre 3 martie a anului 1943, când s-a petrecut un dezastru de care puţini îşi mai amintesc. Despre grozăvia acelui moment putem afla din câteva dosare de arhivă şi dintr-o lucrare muncită şi anume „Monografia comunei Soveja”, scrisă de către distinşii profesori Florica şi lulian Albu. Azi, şi când arde un covoraş de baie sau băieţii fără case mai încing câte un foc prin imobilele părăsite, se porneşte un adevărat vacarm, la care contribuie, şi bine fac, Pompierii, Ambulanţa, Poliţia. Ce a fost, însă, acum mai bine de 7 decenii doar sufletele celor care au suferit atunci mai pot descrie grozăvia acelui moment, plus câteva mărturii rămase prin hârtii îngălbenite de timp. Ziarul de Vrancea readuce în atenţia această tragedie pentru a ne fi învăţare de minte.
