Seismul de la sfârşitul săptămânii trecute le-a adus ieşenilor în prim plan o întrebare chinuitoare: cât de afectat este judeţul de mişcările tectonice care pleacă din zona Vrancei? Răspunsul specialiştilor este, din păcate, cât se poate de îngrijorător: Iaşul este foarte strâns legat de Vrancea pe linie seismică, din cauza stucturii faliilor de propagare. „Un cutremur în Vrancea de adâncime medie sau mare care ar avea intensitatea de 7 sau 8 grade pe scara Richter s-ar simţi cu aceeaşi putere şi la Iaşi“, spune cercetătorul şi profesorul Doru-Toader Juravle. Alţi specialişti din cadrul universităţilor ieşene mai spun că cele mai mari riscuri sunt lângă Bahlui şi în zona centrală a oraşului.
Ieşenii sunt mai îndreptăţiţi să se teamă de un cutremur puternic ce ar putea origina din zona Vrancei decât locuitorii din Transilvania, au explicat specialiştii consultaţi de către „Ziarul de Iaşi“ în legătură cu cutremurul de 5,3 grade pe scara Richter care a lovit România la ora 02.11, sâmbătă. Faliile de propagare şi substratul aliniază centrul Moldovei cu anumite zone dinVrancea unde, dacă ar fi să aibă loc un cutremur, acesta s-ar propaga până la Iaşi cu aceeaşi magnitudine şi aceeaşi intensitate, explică prof.dr. Doru-Toader Juravle, cercetător şi profesor alUniversităţii „Al.I. Cuza“ din Iaşi.
El a explicat că un cutremur de adâncime medie sau mare care ar avea intensitatea de 7 sau 8 grade pe scara Richter s-ar simţi cu aceeaşi putere şi la Iaşi, dacă hipocentrul (locul din adâncime unde are loc cutremurul) este în apropiere de falia de propagare din Vrancea care porneşte înspre nord-estul ţării.
„Cutremurul se propagă pe o sferă, nu liniar, de aceea şi aceste date se analizează după diagrame pe mai multe planuri – orizontal sau vertical. Propagarea are explicaţii care ţin de sistemul tectonic şi de faliile care se activează pe anumite direcţii, şi există secvenţe de unde seismice care se propagă: prime – care duc până la 20% din putere cutremurului, şi secunde – între 70-80 la sută şi de atenuare“, a explicat profesorul.
Mulţi ieşeni locuiesc la înălţime
În legătură cu cutremurul din dimineaţa zilei de sâmbătă, profesorul a explicat că Iaşul l-a resimţit mai puternic decât alte judeţe de pe falia ce coboară spre Vrancea şi fiindcă „jumătate din populaţia oraşului stă la cel puţin etajul 6, iar oscilaţiile se resimt mult mai puternic; într-un oraş cu 300.000 de locuitori cu un număr mare de clădiri înalte“.
„În zonarea seismică s-a stabilit că maximul de energie al unui cutremur pe scara Richter la Iaşi poate fi de până la treapta 8, deci 7, 7 şi jumătate. În Iaşi se poate resimţi la o intensitate aproape identică un cutremur din Vrancea, în funcţie de hipocentrul seismului şi de modul de acţiune al undelor“, explică prof.dr. Doru Juravle.
