spot_imgspot_img
10.5 C
Vaslui
24-apr.-2024

IMAGINI: Cel mai vechi Muzeu de Istorie Naturală din ţară, în pericol de prăbuşire

- Advertisement -

300.000 de exponate ale Muzeului de Istorie Naturală riscă să fie distruse. Cel mai vechi muzeu din ţară de acest gen, înfiinţat în 1834, este închis de doi ani. După ani de zile de procese s-a stabilit că proprietar al imobilului este statul român prin Primărie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ este administrator, iar Societatea de Medici şi Naturalişti are proprietate asupra parterului.

Cel mai vechi Muzeu de Istorie Naturală din ţară va împlini în luna mai doi ani de zile de când are porţile ferecate, clădirea în care acesta îşi duce de peste 150 de ani existenţa prezentând riscuri pentru vizitatori. Din clădirea abia vizibilă aflată vizavi de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, elefantul Gaba, cumpărat de domnitorul Sturdza de la un circ italian, după ce murise la Ciric, expus de peste 150 de ani în muzeu, a fost martor alegerii lui Cuza şi formării istoriei moderne. Acum, alături de restul de 300.000 de exponate din muzeu, printre care se numără lei, tigri sau replici ale unor dinozauri, aşteaptă ca fondurile europene pentru renovare să se reverse asupra lor înaintea tavanului.

Un proces de şapte ani care nu a rezolvat nimic

Nici până astăzi nu se ştie exact cine a fost proprietarul originar al clădirii Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi, fost conac boieresc, însă din 1841, la şapte ani după înfiinţarea în 1834, este casă a uneia dintre cele mai mari colecţii taxidermice din ţară. Struţi, lei, tigri, cimpanzei, specii de păsări, de peşti, de reptile, de vertebrate şi de nevertebrate, 300.000 de exponate în total, se află în clădirea care datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Pereţii majorităţii sălilor, înţesaţi cu crăpături care se întind ca pânzele de păianjen, sunt infiltraţi cu apă din urma topirii zăpezilor, unele săli având prelate deasupra vitrinelor cu exponate pentru a se evita degradarea acestora. Situaţia clădirii este atât de gravă încât, pentru a evita riscul accidentării vizitatorilor, din mai 2013 aceasta este închisă în aşteptarea unei „expertize tehnice pentru consolidare“ care încă nu s-a efectuat.

GALERIE FOTO I

În prezent, proprietar al imobilului este statul român, prin Primărie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ este administrator şi deţine toate piesele din muzeu, iar Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi are sediul în aceeaşi clădire şi proprietate asupra parterului. Există şapte angajaţi, patru muzeografi, un taxidermist, un conservator şi un custode, exceptând personalul de întreţinere. În urmă cu aproape zece ani, muzeul era pe lista scurtă pentru a intra într-un proces de renovare şi consolidare, însă Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi, care îşi are sediul la parterul clădirii, a dat în judecată Primăria şi Universitatea pentru a se stabili cu exactitate cine este proprietar în acte pe imobil. După un proces care a durat peste opt ani (fiindcă s-a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), instanţele  au hotărât ca situaţia să rămână aceeaşi ca înaintea demarării procesului.

GALERIE FOTO II

Însă, între timp, fondurile pentru investiţii ale instituţiei de învăţământ superior ieşean au scăzut foarte mult, şi singura metodă prin care se mai poate interveni asupra imobilului este prin accesarea unor fonduri europene pe următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene. „Proprietar este statul român prin Primărie, iar noi suntem administratorii de prin 1952 şi ceea ce vedeţi aici este munca atâtor generaţii de universitari care au contribuit ştiinţific la colecţii. Este cel mai vechi muzeu din Principatele Române, înfiinţat cam cu şase luni înaintea Muzeului Antipa. Este mai vechi şi decât universitatea, vă daţi seama, dacă muzeul datează din 1834 şi Universitatea din 1860. Avem lucruri interesante, frumoase, au venit să le vadă turişti din toate ţările, însă din păcate acum stăm în aşteptare“, a declarat Ion Cojocaru, directorul muzeului, cadru didactic al Facultăţii de Biologie de la UAIC.

Elefantul Gaba, cumpărat de la un circ

Deşi este închis de aproape doi ani de zile, grădiniţele şi şcolile, clienţii cei mai fideli ai muzeului înainte de închidere, încă mai sună şi întreabă dacă pot aduce copiii în vizită la Iaşi. „Le spunem mereu că nu ştim când vor putea veni. Vă daţi seama, pentru o clădire care are câteva sute de ani vechime, doi-trei pentru reparaţie nu ar fi nimic, dar să obţinem întâi fondurile“, spune directorul muzeului. Copiilor le place mereu să vină, povestesc şi angajaţii, în special pentru colecţiile de fluturi, care se întind pe un perete întreg, cuprind toate speciile rare din România, dar şi din toată lumea. Însă tinerii vizitatori ai muzeului vin şi pentru poveştile care se ascund în spatele exponatelor.

Elefantul Gaba, spre exemplu, o specie indiană, gri, cu colţii ascuţiţi, a murit la Iaşi în zona lacului Ciric în 1834. Fusese adus de un cunoscut circ italian al vremii, Luzzatto, însă boala şi frigul l-au răpus chiar când circarii se pregăteau să ridice corturile şi să pornească din nou la drum. Domnitorului Mihail Sturdza i-a plăcut ideea de a avea un elefant în palatul său din Iaşi şi l-a cumpărat de la circari pentru 135 de galbeni, însă unul dintre primii directori ai muzeului, Iacob Cihac, a insistat ca mamiferul să fie donat muzeului. „Elefantul a fost adus, reconstruit aici şi este o piesă foarte importantă pentru noi. Are valoare mare pentru că avem acest schelet care nu este chiar adult, este juvenil, ar mai fi crescut puţin poate, dar un schelet pe care ar fi fost foarte greu să îl obţii astăzi. Este original, atât oasele, cât şi pielea“, explică Ion Cojocaru. Însă domnitorul Sturdza a cumpărat doar scheletul elefantului, iar legendele locale povestesc despre faptul că pielea lui a fost luată de localnici şi pusă ca acoperiş pe una dintre casele din periferia Iaşului. A fost nevoie de 25 de cercetători ca să o transporte până la muzeu, unde a stat depozitată 25 de ani.

GALERIE FOTO III

Acum, în muzeu există două reprezentaţii ale elefantului Gaba – scheletul său alături de o reprezentare la scară pe care este montată pielea. Aceasta din urmă, după ce a stat 25 de ani depozitată, a trebuit să fie ţinută şase luni în apă înainte ca un naturalizator german să o poată pregăti. Povestea elefantului Gaba este însă strâns legată şi de alegerea domnitorului Cuza la Iaşi. Datorită faptului că un schelet expus de elefant era rar la vremea respectivă, sala principală de întâlnire din clădirea muzeului a ajuns să poarte, neoficial, numele de „Sala Elefant“. Aici, în data de 3 ianuarie, cu două zile înainte de alegerile din 5 ianuarie din Sala dublei alegeri a Muzeului Unirii din Iaşi, deputaţii care urmau să voteze pentru un nou domnitor s-au întâlnit şi au stabilit ca acesta să fie Alexandru Ioan Cuza. „Sala poartă acelaşi nume şi până astăzi, iar în interior avem păstrate urnele în care s-au depus voturile“, precizează directorul muzeului.

Dinozauri creaţi în laboratoarele muzeului

Printre cele 300.000 de exponate ale muzeului se numără şi multe care se ocupă de perioada paleologică, atât fosile descoperite de către muncitori, localnici sau cercetători pe valea râului Siret, cât şi exponate realizate de către echipa muzeului. Dacă printre primele piese aduse la muzeu erau mandibule, molar de mamut sau oase de rinocer blănos folosite de oameni în urmă cu aproape 200 de ani drept contragreutăţi la cumpăna pentru scos apa din pământ, ultimul exponat este un nevertebrat care a existat în urmă cu 400 de milioane de ani şi care nu mai este reprodus în scară naturală la niciun alt muzeu. „Exponatul l-am terminat luna trecută, este un nevertebrat care seamănă cu un scorpion. Este în mărime naturală, are apropae doi metri, vine din lumea mărilor de acum 400 de milioane de ani şi este un artropod gigantic, se pare că ar fi cel mai mare din toate timpurile. Este unicat, nu îl mai are niciun muzeu, l-am făcut respectând toate structurile. Cât a fost muzeul închis, am continuat să lucrăm ca să păstrăm moralul oamenilor şi să fie activitate. Avem nevoie şi de astfel de exponate pentru a fi în pas cu modernitatea. Oamenii se mai uită la televizor, pe Internet, văd dinozauri şi am vrut să avem şi noi ceva în domeniul acesta“, povesteşte Ion Cojocaru.

În afara artropodului Pterygotus, mai există doi dinozauri expuşi la muzeu, dar şi o pasăre Kelenken, de câteva ori mai mare decât un struţ, realizată la dimensiunea ei naturală într-un proiect care a durat trei ani, din 2010 până în 2012. „Activitatea muzeistică presupune în vremurile acestea mai noi şi crearea de replici pentru că materialul original nu poate fi obţinut de multe ori sau e interzis. Pasărea aceasta este cea mai mare din toate timpurile, a trăit în Argentina acum 15 milioane de ani, este cât elefantul de mare. Pe lângă ea, struţul, care este cea mai mare pasăre actuală, pare cât un pui. Am lucrat la ea pană cu pană, are riduri, are tot, am făcut-o cât am putut de ştiinţific“, a adăugat directorul.

O mare parte din activitatea muzeului este şi de cercetare. Mai puţin de jumătate dintre exponatele pe care le are muzeul sunt momentan expuse, restul fiind disponibile pentru cercetătorii intersaţi de colecţii specifice în baza de date. Multe dintre acestea nu au putut fi însă expuse şi din lipsă de spaţiu, iar în urma unei eventuale modernizări, conducerea muzeului susţine că ar vrea să se extindă şi în zona podului să mai aibă un nivel unde să expună, însă clădirea, fiind de patrimoniu, nu permite prea multe modificări structurale. „Înainte de a avea loc acel litigiu clădirea era pe o listă de investiţii pentru modernizare. Ulterior a fost acel proces şi acum doar pe fonduri europene dacă vom mai putea să obţinem un proiect. Este păcat pentru că muzeul se leagă simbolic de istoria noastră modernă, alegerea lui Cuza, acolo a apărut prima lucrare în domeniul istoriei naturale, priorităţi care au pus de fapt bazele culturii moderne în România şi care sunt atât de puţine încât sigur că merită prezervate“, a declarat prof.dr. Vasile Işan, rectorul UAIC.

Cititi: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/imagini-cel-mai-vechi-muzeu-de-istorie-naturala-din-tara-in-pericol-de-prabusire–88783.html

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.