EXCLUSIV: ISTORIA DIN PÃMÂNT
DESCOPERIRE…În situl arheologic Valea Seacã din Bârlad a fost fãcutã o descoperire arheologicã importantã de cãtre cei doi arheologi ai muzeului bârlãdean: a 49-a locuintã din sec. IV dupã Hristos. Pe lângã celelalte descoperiri fãcute de cunoscutul arheolog Vasile Palade, acum câteva zeci de ani, noua descoperire îndreptãteste pe directorul muzeului bârlãdean, Mircea Mamalucã, sã spere cã în curând Bârladul va avea si un muzeu în aer liber.
În situl arhelogic Valea Seacã, unde de câteva zile directorul muzeului bârlãdean, dr. Mircea Malaucã si muzeograful Mircea Oancã, au redeschis un santier arheologic, au fost fãcute noi descoperiri. „Între 1971 si 1986, aici în zonã a fost cercetatã cea mai mare necropolã si asezare din perioada antichitãtii, mai precis din perioada sec. IV post Hristos. Au fost descoperite 46 de locuinte chiar aici în apropiere si 547 de morminte care se aflã dincolo de pârâul Valea Seacã. Vasile Palade, cel care le-a descoperit, a creat suspiciunea cã asezarea este mai mare. El a trãit si a murit cu convingerea cã asezarea este mult mai mare si cã cercetarea nu este exhautivã. Anul trecut am reluat cercetãrile si am descoperit cã suspiciunea era realã. Am descoperit încã douã locuinte (47 si 48) de sec. IV post Hristos, din sec. IV post Hristos . În acest an am descoperit încã o locuintã, a 49-a, construitã în sec. IV post Hristos. Este vorba despre o locuintã de suprafatã, specificã secolului IV post Hristos si culturii Sântana de Mures. Deocamdatã suntem la partea superioarã a locuintei si sperãm sã descoperim lucruri interesante, adicã obiecte, artefacte specifice acelei perioade. Trebuie sã spunem cã suntem în cãutarea unei descoperiri care sã ne permitã ca în acest spatiu sã putem deschide la un moment dat un muzeu în aer liber, prin reconstituirea unor locuinte de tip atelier. Pentru cã ele sunt cele specifice unei asemenea asezãri. Nicãieri în Europa nu existã atâtea ateliere descoperite într-un singur loc. Din 49 de locuinte descoperite pânã acum, 21 au fost ateliere de confectionat piepteni. Ar fi extrem de interesant sã putem deschide un muzeu în aer liber, oamenii putând vedea cu ochii lor cum îsi câstigau existenta înaintasii nostrii. Si în cadrul acestei locuinte descoperite acum, puteti vedea o vatrã pe care vom încerca sã o recuperãm si sã o aducem întreagã în muzeu. Noi am mai descoperit, tot aici, un cuptor de uz casnic, pe care l-am salvat si l-am adus în muzeu, unde oamenii pot sã-l vadã „a precizat pentru cotidianul nostru Mircea Mamalucã, directorul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
Despre situl arheologic din Valea Seacã
Asezarea de la Valea Seacã, din partea de nord-vest a orasului, încheie cercul de asezãri Suntana de Mures care înconjoarã Bârladul. Asezarea de la Bârlad-Valea Seacã a fost identificatã în vara anului 1959 cu prilejul unor cercetãri de suprafatã. În primãvara anului urmãtor, în urma altor cercetãri perieghetice, au fost surprinse urmele unui bordei situat la periferia nordicã a asezãrii, în malul stâng al pârâului Valea Seacã ce traverseazã asezarea de la nord la sud. Situl arheologic Valea Seacã-Bârlad, ce se întinde de-a lungul malului stâng al pârâului Valea Seacã pe mai multe zeci de hectare, a fost cercetatã de cãtre cunoscutul arheolog Vasile Palade timp de aproape trei decenii. Bilantul descoperirilor este impresionant: 24 de locuinte de suprafatã, 21 bordeie/atelier, 10 anexe, 12 vetre în afara locuintelor, 8 locuri de lucru în aer liber, 23 gropi cu caracter cultural si 18 gropi menajere, 2 cuptoare pentru ceramicã, etc. Explorãrile asidue pentru identificarea necropolei, au dat rezultate mult mai târziu (1971), când într-un musuroi de cârtitã au fost scoase la suprafatã câteva mici fragmente de oase calcinate. Sistemul de sondare folosit a dus la descoperirea unei mari necropole (295 morminte de incineratie, 252 de morminte de înhumatie) datatã în secolele IV-V î.Ch., precum si a unui considerabil numãr de gropi – 59, dintre care unele, cu caracter cultural, raportate cronolologic necropolei, altele databile în secolele IX-X î.Ch. si a unui grup, fãrã materiale arheologice, nedatabile.
