Cu două zile înainte de momentul în care Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi îşi va alege noile structuri de conducere pentru mandatul 2016-2020, „Ziarul de Iaşi“ a propus câteva teme de dezbatere celor şapte candidaţi pentru funcţia de rector. Pornind de la cele mai importante patru aspecte din activitatea instituţiei de învăţământ superior din ultimii ani atât pozitive, cât şi negative, i-am provocat pe aceştia să ofere o serie de soluţii. În rândurile următoare, aceştia au încercat să explice cum vor reuşi să menţină UMF-ul pe trendul financiar ascendent din ultimii ani, actuala conducere lăsând vistieria plină şi o serie de proiecte de amploare în desfăşurare. Totodată, am abordat şi problematica corupţiei despre care multe persoane acuză, date fiind evenimentele din ultimii doi ani, că ar fi devenit simptomatică pentru activitatea din universitate atât la nivel adiministrativ, cât şi sub aspect didactic, mai ales ţinând cont de cazurile Dorobăţ şi Păduraru. Apoi, am ridicat în discuţie una dintre cele mai importante surse de venit ale universităţii: studenţii primiţi pe liniile de predare în limbă străină cu taxa în valută, care porneşte de la 5.000 de euro. În jurul acestei chestiuni, la începutul anului universitar 2015-2016, universitatea a fost zguduită de un scandal, când peste 90 de dosare de admitere ale acestor studenţi au fost descoperite cu punctajele umflate. Însă şi în trecut, „zvonistica“ ce se învârtea în jurul pregătirii precare a celor dezinteresaţi care reuşeau totuşi să promoveze era una constantă. Zvonistică ce a fost confirmată, de altfel, în răspunsurile lor de mulţi dintre candidaţi. În final, în demersul publicaţiei noastre, am încercat să identificăm, pe scurt, cum văd candidaţii încetarea acestui rabat al calităţii care vlăguieşte toate universităţile din ţară – creşterea cât mai mare a numărului de studenţi pentru a putea beneficia financiar de pe urma taxelor acestora, însă scăderea implicită a calităţii actului predării, corpul profesoral având probleme în a lucra cu un număr atât de mare de studenţi. Răspunsurile candidaţilor, mult mai aplicate decât amplele idei din planurile manageriale, arată o serie de strategii care includ investiţia în cercetare, promovarea tinerilor cercetători şi a cercetării în general, accesarea fondurilor europene şi înăsprirea admiterii şi controlului unor examinări corecte.
