|

Învãtãtorii din Vaslui au lansat un „Apel pentru un congres aniversar la Chisinãu”, în luna august

APEL… Zeci de dascãli vasluieni, membri ai Asociatiei generale a învãtãtorilor din România (AGIRo), sprijinã initiativa conducerii acestui for care reuneste învãtãtori din toatã tara, de a organiza un congres aniversar la Chisinãu. Este o initiativã demnã de luat în seamã, dat fiind cã, în istoria de pe cele douã maluri ale Prutului, învãtãtorii au jucat un rol crucial în pãstrarea fiintei nationale.

Iatã comunicatul oficial lansat de conducerea AGIRo, sustinut de toti învãtãtorii din judet: „Simpla enuntare a faptelor istorice ascunse pânã acum si petrecute la 1917 în Chisinãu si Tiraspol poate întoarce cu fata cãtre adevãr o natiune tinutã în întuneric! Sute de cadre didactice din R. Moldova (inclusiv raioanele nistrene), România, Ucraina si Serbia sperã cã vor avea sprijinul autoritãtilor de la Bucuresti si Chisinãu în organizarea unui congres aniversar de amploare în perioada 1-13 august 2017. Iatã doar câteva dintre evenimentele istorice aniversate, din pãcate extrem de putin cunoscute pe malurile Prutului cât si ale Nistrului: 100 de ani de la înfiintarea „Asociatiei Învãtãtorilor din Basarabia si de Dincolo de Nistru” (14 apr. 1917), asociatie care va începe în vara lui 1917 sã tinã primele cursuri de limbã românã pentru învãtãtorii basarabeni si transnistreni; 100 de ani de la Primul Congres al Învãtãtorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), congres la care Alexei Mateevici spunea: „N-avem douã limbi si douã literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însã facem parte din marele trup al românismului”; 100 de ani de când „Desteaptã-te, române!” a fost declarat de Sfatul tãrii imn oficial al Republicii Democratice Moldovenesti (21 nov. 1917); 100 de ani de când la Tiraspol se cânta “Desteaptã-te, române!” si se defila cu tricolorul la Primul Congres al Moldovenilor din Stânga Nistrului (Tiraspol, 17-18 dec. 1917); 100 de ani de când studentul basarabean Teofil Ioncu în septembrie 1917, la Kiev, la Congresul nationalitãtilor din Rusia, spunea: „Salut congresul natiunilor în numele Românilor din Basarabia! Natiunea moldoveneascã nu existã. Existã o natiune românã. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar nu national”; 100 de ani de când la 20 octombrie 1917, la Chisinãu, delegatului transnistrean Toma Jalbã, care cerea unirea Transnistriei cu Moldova, Ion Buzdugan îi rãspundea: „Nistrul îl vom sãpa împreunã si vom îndrepta apa lui pe dincolo de hotarul sufletului românesc, pentru ca nimic sã nu ne mai despartã”; 300 de ani de când Dimitrie Cantemir, „Voievodul si de mosie Domn al Moldovii”, publicã în 1717, la Sankt Petersburg, în „limba româniascã”, „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor întãi pre limba lãtiniascã izvodit, iarã acmu pre limba româniascã scos”, lucrãri de temelie ale istoriei noastre”, se aratã în apel.

Învãtãtorii vor contracararea tezelor românofobe, care existã la granita cu judetul Vaslui

Asociatia Generalã a Învãtãtorilor din România crede cã este momentul optim de fi contracarate tezele românofobe care sustin cã unirea Basarabiei cu România s-a fãcut cu forta de cãtre armata românã. „Dascãlii au planificat la început de august manifestãri de amploare care sã aducã în prim plan argumente de necontestat ale românismului basarabenilor, românism manifestat cu mult înainte de intrarea trupelor române la est de Prut. Dintre multe, multe alte informatii privind însingurata Transnistrie, mai amintim împlinirea a 225 de ani de la aparitia pe malul stâng al Nistrului a primei cãrti de poezie din întreaga literaturã românã, „Poezii noo” (1792-1796), poeziile printului Ioan Cantacuzino, primul autor român cu volum tipãrit, volum în a cãrei „Predislovie” se scrie cã stihurile sunt „alcãtuite pã limba rumâneascã”, 85 de ani de la hotãrârea din 2 februarie 1932 a conducerii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti (Transnistria) de trecere la alfabetul latin si 80 de ani de când, în 7 august 1937, în aceeasi Transnistrie, începe prigoana împotriva grafiei latine care educã tineretul moldovenesc “în spiritul nationalismului român”. Sperãm sã fim ajutati în a ne îndeplini misiunea de a rãspândi adevãrul, misiune enuntatã magistral de Alexei Mateevici în 1917, la Chisinãu, la congresul învãtãtorilor: „Ei bine, dacã ati luat asupra D-voastrã sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sã dati poporului idei adevãrate, cãci altfel întreg învãtãmântul e fãrã rost. Lucrul drept poate înflori numai dacã se întemeiazã pe idei drepte. Trebuie sã stim de unde ne tragem, cãci altfel suntem niste nenorociti rãtãciti”, mai spun învãtãtorii.