|

Judetul Vaslui, codas (si) la puterea de cumpãrare!

STATISTICÃ… Judetele Vaslui, Botosani, Cãlãrasi si Giurgiu au cea mai micã putere de cumpãrare, iar marile centre economice Cluj, Timisoara sau Brasov devin neîncãpãtoare. Este concluzia studiului anual GfK privind puterea de cumpãrare în Europa pentru 2018, realizat în 42 de tãri europene. La nivel national, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 de euro, de la 4.556 de euro în 2017 si 4.181 de euro în 2016. „Judetele Botosani, Vaslui, Cãlãrasi si Giurgiu reprezintã polii extremi, cu cea mai micã putere de cumpãrare. Urmeazã, în clasament, Suceava, Neamt, Vrancea, Buzãu, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti, la micã distantã de primele. Grupul judetelor cu putere de cumpãrare sub media nationala este completat de Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nãsãud, Harghita, Covasna, Bacãu, Iasi, Brãila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Sãlaj, Mures’’, aratã studiul GfK.

Judetele situate aproape de nivelul mediei pe tarã din punctul de vedere al puterii de cumpãrare sunt acelea care includ orase aflate în competitia dezvoltãrii: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad. Aici se prefigureaza cresteri economice notabile, ele servind drept sateliti ai marilor centre economice si beneficiazã de investitiile jucãtorilor care îsi reamplaseazã activitãtile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncapatoare (Cluj, Timisoara, Brasov). „Tot aceste orase ocupã locuri de top la absorbtia fondurilor europene si la dezvoltarea infrastructurii. Arad si-a asigurat un numãr foarte mare de conexiuni de transport cu reteaua europeanã de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider national absolut în randul oraselor inteligente din tarã, cu cele mai multe proiecte smart city implementate”, se mai aratã in studiu.

La Sibiu si Brasov, investitii importante. La Vaslui, zona industrialã zace în paraginã!

Grupul judetelor cu putere de cumpãrare peste medie debuteazã cu Brasov si Sibiu. De mai multi ani, aici se configureazã o nouã zonã industrialã a tãrii care atrage masiv investitii. Brasovul s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piatã, în principal pe imobiliare si Business Service, datoritã numãrului de oameni cu deprinderi tehnice si abilitãti lingvistice, a pozitionãrii geografice centrale, a costurilor mai scãzute fatã de alte locatii si a conditiilor foarte bune de trai. Totodata, judetul detine cele mai multe parcuri industriale din tarã (10), dupã Prahova (15) si Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive si retail a generat si un boom al constructiilor rezidentiale. Astfel, în 2017, s-a finalizat cel mai mare numãr de locuinte în ansambluri rezidentiale din istoria postdecembristã a Brasovului. Sibiul, la rândul sãu, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto si IT. Cel mai mare angajator industrial din judet si gigantul în industria auto – Continental – si-a extins investitia în 2018, urmat de alti jucãtori mari (Kika Automatizare) care îsi transferã activitãtile în aceastã regiune. Clujul, Timisul si Ilfovul, în frunte cu Bucuresti, sunt polii traditionali de dezvoltare ai tãrii, unde puterea de cumpãrare e cu cel putin 20% peste media pe tarã. În general, motivele pentru care se dezvoltã orasele, în afara de Bucuresti, tin de forta de muncã ieftinã si educatã. Industriile care au gãsit cele mai bune oportunitãti în astfel de orase sunt industria componentelor auto, IT si Business Service.