INVENTIVI…În secolul XXI, în contextul în care la nivel national se discutã despre introducerea obligatorie a disciplinei informaticã la gimnaziu, existã încã scoli aflate în sate izolate, fãrã drumuri asfaltate, cu toalete în „fundul curtii” si fãrã apã potabilã, unde tehnologia pare sã fie la ani luminã distantã. În astfel de împrejurãri, imaginatia si priceperea cadrelor didactice sunt calitãti esentiale care pot „salva” cât de cât situatia, astfel încât copiii sã nu aibã foarte mult de suferit, sã fie protejati si sã rãmânã sãnãtosi. Iar în unele cazuri, profesorii se dovedesc a fi cu adevãrat inventivi. De exemplu, la Scoala din satul Buda, comuna Osesti, în ciuda lipsurilor, conducerea si colectivul cadrelor didactice au reusit sã impunã un set de reguli de bun-simt, dar si sã inventeze o chiuvetã „specialã”, pentru ca scoala sã rãmânã curatã, iar elevii sã fie decenti si curati la ore. Nu este sigura unitate unde se improvizeazã. Este trist cã la nivel judetean si national se vorbeste intens despre evolutia învãtãmântului si dezvoltarea unor scoli europene – încât ai impresia cã totul este perfect -, iar în unele localitãti uitate de lume, inclusiv de primari, elevii nici mãcar nu stiu ce înseamnã sã de speli pe mâini la o chiuvetã normalã, conditiile europene fiind departe de gâdurile lor si ale dascãlilor.
În fiecare zi, de luni pânã vineri, pe ulitele satului Buda pot fi observate grupuri de elevi ce se îndreaptã, sprintene, spre scoalã, în ciuda conditiilor improprii. „Înarmati” cu ghiozdanele în spate si cu nelipsitele cizme, copiii fac slalom printre bãltoace si noroaie si se grãbesc, cãci drumul este greu si afarã este frig. Pãrintii îi trimit la cursuri nelipsit, constienti cã unica salvare a copiilor este sã învete. Unitatea de învãtãmânt îi asteaptã, ca în fiecare zi, cu portile deschise. Ajunsi la scoalã, elevii nu se pot bucura de conditii foarte bune, cãci clãdirea în care învatã este împrejmuitã de pavele…ecologice, un soi de pavele prin care ar trebui sã creascã iarba. Asta desi s-ar fi impus, mai degrabã, în acest caz, un trotuar, care i-ar fi protejat de noroi pe cei mici. Conducerea comunei Osesti sustine cã au fost puse printr-un proiect de mediu, în care era stipulatã obligatie de a folosi acest tip de pavele. O gresealã. În ceea ce priveste unitatea de învãtãmânt, aceasta nu este ultimul rãcnet, ba mai mult, conditiile sunt departe de a îndeplini normale necesare pentru a fi numitã scoalã europeanã. Profesorii au gãsit însã cheia succesului: improvizatiile. Fãrã apã potabilã si fãrã canalizare, acestia s-au vãzut nevoiti sã se descurce si sã suplineascã lipsurile cu cele mai banale obiecte, pe care le-au transformat în lucruri utilizabile, initiativa lor fiind de toatã lauda.
Cizmulite de schimb si chiuvetã cu gãleatã
Fericirea de pe chipurile copiilor este mai mult decât evidentã când vin la scoalã, chiar dacã, de fiecare datã când intrã si când ies, trebuie sã îsi schimbe încãltãmintea. Asta pentru cã cizmele cu care se deplaseazã de acasã pânã la unitatea de învãtãmânt se murdãresc atât de tare, încât s-a decis ca acestia sã nu intre în sãli în aceste conditii. Astfel, scoala rãmâne curatã si elevii aratã îngrijiti la ore. Profesorii nu s-au oprit aici. Au inventat, în lipsa apei curente si a canalizãrii, pentru siguranta elevilor, o chiuvetã care are drept „scurgere” o gãleatã, iar „alimentarea” cu apã se realizeazã pintr-un mini-bazin cu robinet, deasupra cãruia troneazã un panou cu reguli de igienã. O idee pe cât de ciudatã si amuzantã, pe atât de utilã în scoalã. Este trist cã Primãria Osesti si Inspectoratul Scolar nu au gãsit o solutie pentru ca Scoala din Buda sã fie modernizatã si elevii sã beneficieze de cele mai bune conditii. Situatii similare gãsim si la alte scoli.
