ISTORIA PRIMULUI RAPID… Judetul Vaslui s-a infiintat pe 17 februarie 1968. Ca proaspata capitala de judet, comunistii au decis ca in resedinta Vaslui sa opreasca si trenurile rapid, care circulau pe ruta Iasi-Bucuresti si opreau doar la Barlad, pana atunci. Dar, desi trenul rapid ar fi trebuit sa opreasca imediat dupa 17 februarie, a fost o saptamana “de zapaceala”, dupa cum isi aminteste fostul primar al Vasluiului, Neculai Ignat. Asa se face ca, abia pe 25 februarie 1968, dimineata, in micuta gara Vaslui a oprit rapidul Iasi-Bucuresti, cu o locomotiva cu aburi. Din tren au coborat, uimiti, zeci de pasageri care veneau de la Iasi pentru a lucra in noile structuri judetene. Era o problema, pentru ca de la gara spre centru nu erau masini care sa transporte zecile de pasageri care coborasera in gara. Imediat, au aparut si ironii din partea locuitorilor Barladului, care nu inghiteau faptul ca Vasluiul devenise capitala de judet. Unii dintre barladeni s-au decis sa-i consilieze pe pasagerii care urcau din Vaslui cum sa foloseasca hartia igienica si apa la toaleta, in timp ce altii spuneau ca “Daca nu dati de mancare la mecanic, se supara si nu mai opreste la Vaslui”. In acele zile, celebrul Radu Beligan, deputat de Vaslui in Marea Adunare Nationala, avea spectacol la Vaslui si, pentru ca rapidul nu oprea in noua capitala de judet, a fost adus de la Iasi cu masina primului-secretar. Au fost primele momente ale unei istorii devenite, ulterior, realitate, pentru ca, astazi, gara din Vaslui este una din cele mai moderne din Moldova, cu peroane si pasaje subterane.
O pata de culoare a noului judet Vaslui avea sa fie data de anuntul ca, incepand cu ziua de 25 februarie 1968, trenul rapid care circula pe ruta Iasi-Bucuresti si retur urma sa opreasca si in statia Vaslui. Aparea atunci o gluma care a facut istorie. Intr-una din acele zile, dupa 25 februarie, trenul rapid a oprit in gara Vaslui. Cum in el se aflau si cetateni rusi, unii dintre ei venind de la Sofia spre Moscova, la oprirea in gara unul dintre pasageri avea sa intrebe din usa unui vagon: „Cacaia halta?”. Auzind asta, mai multi vasluieni l-au injurat de mama: „Ba, si tu esti din Barlad?”. Sunt mult mai multe glume pe seama acestui subiect. „Vasluienii sa aiba grija sa nu aiba asupra lor boccele multe, pentru ca rapidul nu sta mult in gara si s-ar putea sa-i duca pana la Iasi sau pana la Barlad”, „Vasluienii sa se duca sa se spovedeasca inainte de a urca in rapid, sa ia cu ei si agheazma, pentru ca rapidul, avand viteza mare, s-ar putea sa se sperie si atunci musai sa se roage la Cel de Sus sa nu se intample ceva rau”. „Sa aiba grija (e vorba de pasageri din Vaslui, n.r.) la vagonul restaurant, sa-si ia caciulile de pe cap, barbatii, si musai sa tina cutitul in mana dreapta, ca altfel unii dintre calatorii mai versati isi vor da seama ca acei calatori sunt din Vaslui”. Unii dintre barbatii din Barlad i-au sfatuit pe cei din Vaslui ca, daca sunt insotiti de prietene sau sotii, bine ar fi ca ele sa urce primele si nu cum faceau de obicei vasluienii, care mergeau pana atunci cu personalul, pentru ca atunci cand venea trenul se ingramadeau pentru a prinde un loc pe bancheta. Au fost si glume pe seama primului telefon public montat in gara Vaslui, pentru ca unii barladeni s-au oferit sa faca cursuri de pregatire pentru vasluieni, sa-i invete cum se pot folosi primele posturi de telefon din gara, pentru ca se instalase un telefon public. Obligatoriu, spuneau hatrii din Barlad, telefonul se tine langa ureche, sa nu vorbeasca tare, asa cum faceau cand se certau cu soacrele. Au fost glume si legate de faptul ca vasluienii trebuie sa stie ca rapidul circula, chiar daca afara ploua sau e viscol. Se mai faceau glume si pe seama faptului ca vasluienii trebuie invatati sa foloseasca hartia igienica la rapid si cum sa traga apa la WC sau ca mecanicii de la rapid trebuiau hraniti, altfel nu mai opreau in gara Vaslui. Avand in vedere ca la Vaslui nu era nicio institutie culturala, in afara de modestul cinematograf IC Frimu, alti barladeni au sugerat noului OJT sa organizeze excursii cu vasluienii cu rapidul, pentru a merge la teatru la Barlad, insa mai inainte sa se faca o preselectie, adica aceia care nu au mai vazut niciodata o piesa de teatru obligatoriu sa urmeze un curs de initiere. Glume mai mult sau mai putin reusite, care au durat mai mult de un an de zile, dupa ce Vasluiul s-a infiintat ca judet.
„In acea zi de 25 februarie a fost o aglomeratie deosebita, multi vasluieni au venit din curiozitate in statie”
Din punctul de vedere al profesorului Miluta Moga, trecerea trenului rapid prin orasul Vaslui a fost punctul de cotitura in dezvoltarea acestuia. Mai mult, Moga considera ca acest fapt istoric a pus orasul resedinta pe harta tarii. ”Ziua de 25 februarie 1968 o putem considera ca fiind trecuta cu rosu in calendarele vasluienilor, mai ceva ca sarbatorile traditionale, pentru ca trenul rapid Bucursti – Iasi, a primit aprobare sa poposeasca in statia Vaslui. De regula, in statia Vaslui, opreau trenurile personale, si un accelerat care circula la orele de noapte, ceea ce era foarte incomod. Schimbarea “macazului” s-a produs datorita faptului ca Vasluiul a fost desemnat resedinta de judet si, in consecinta, maharii care veneau de la Bucuresti aveau imperios nevoie sa aiba la dispozitie trenurile rapide si accelerate. In acelasi timp, cu rapidul sau cu unele accelerate trebuiau sa vina de la Barlad functionarii care erau incadrati in structurile noilor organisme judetene. In acea zi de 25 februarie a fost o aglomeratie deosebita, iar multi vasluieni au venit din curiozitate in statie, sa vada “miracolul”. Era, intr-adevar, un lucru cu totul deosebit si, in consecinta, acest fapt a fost relatat si in publicatia Vremea Noua. In alta ordine de idei, avand in vedere ca unele institutii judetene functionau la Barlad, noii conducatori de la judet aveau si obligatii de control fata de aceste institutii, mai ales ca parcul auto era destul de redus. Sigur ca, in acele momente, pentru vasluieni noul mers al trenurilor a constituit o adevarata surpriza dar si un factor pozitiv” ne-a povestit profesorul Miluta Moga. Acesta a mai adaugat faptul ca si presa nationala a relatat acest eveniment, ziarul Scateia titrand evenimentul: “PREMIERA VASLUIANA! Pentru prima data, trenul rapid a oprit la Vaslui!”.
Fostul primar al Vasluiului, Neculai Ignat: „Era orasul in care nu opreau trenurile”
La 50 de ani de la prima oprire a unui rapid in gara din Vaslui, Neculai Ignat, fost primar al municipiului, isi aminteste de primele clipe de deruta din activitatea garii. „Judetul Vaslui s-a infiintat pe 17 februarie 1968 si, automat, s-a dat decizia ca trenurile accelerat si rapide sa opreasca si in noua capitala de judet. Au fost cateva zile de buimaceala de la fosta regionala Iasi, nu s-a decis ce trenuri sa opreasca sau nu, asa ca a trecut cam o saptamana pana ce rapidul a oprit in gara Vaslui. Odata cu infiintarea judetului, s-a pus problema ca multe cadre din Iasi sa vina la Vaslui, sa puna la punct noile structuri de conducere judetene, astfel ca trecerea rapidului prin Vaslui era foarte necesara pentru oras. Tin minte ca, imediat ce s-a infiintat judetul, Radu Beligan, care era atunci deputat de Vaslui in Marea Adunare Nationala, avea spectacol in oras. Pentru ca rapidul nu a oprit in Vaslui, prim-secretarul de la Iasi l-a adus personal pe marele actor, cu masina de partid, la Vaslui. Din acel moment, toate acceleratele si personalele au oprit si in gara Vaslui”, isi aminteste Ignat. Vasluiul era cunoscut, pana atunci, in nota ironica, desigur, ca „orasul in care nici trenurile nu opresc”. Desigur, gara avea sa devina o placa turnanta in dezvoltarea orasului, pentru ca multi specialisti din Iasi, Bucuresti sau Barlad aveau sa vina in noua capitala de judet, pentru a ajuta la dezvoltarea acesteia.
Ioan Stamate, fost impegat de miscare: „Era o locomotiva cu aburi, in fruntea rapidului”
Presedinte, acum, al sindicatului pensionarilor, Ioan Stamate a activat la gara Vaslui incepand cu 1975. Chiar daca nu a prins primele zile de dupa infiintarea judetului, spune ca trenul rapid care circula de la Bucuresti la Iasi si retur avea o locomotiva cu aburi. „Chiar mergea cu viteza, mai bine ca acum. Faceai, cu rapidul, o ora de la Vaslui lasi. Erau multi, foarte multi calatori, care veneau in Vaslui pentru noile blocuri de locuinte, fabrici, uzine, cinematografe si hoteluri. De aceea, toata lumea dorea sa ajunga cat mai repede de la Barlad la Vaslui, de exemplu, pentru ca nu era permisa circulatia masinilor tot timpul”, spune Stamate.
