ISTORIA PRIMULUI RAPID… S-au împlinit 50 ani de când primul tren Rapid a oprit în Gara din Vaslui. Evenimentul este strâns legat de momentul în care Vasluiul a devenit judet – 17 februarie 1968. Ca proaspãtã capitalã de judet, comunistii au decis ca în resedinta Vaslui sã opreascã si trenurile rapid, care circulau pe ruta Iasi-Bucuresti si care, pânã atunci, opreau doar la Bârlad. Dar, desi trenul rapid ar fi trebuit sã opreascã imediat dupã 17 februarie, a fost o sãptãmânã “de zãpãcealã”, dupã cum îsi aminteste fostul primar al Vasluiului, Neculai Ignat. Asa se face cã, abia pe 25 februarie 1968, dimineata, în micuta garã Vaslui a oprit rapidul Iasi-Bucuresti, cu o locomotivã cu aburi. Din tren au coborât, uimiti, zeci de pasageri care veneau de la Iasi pentru a lucra în noile structuri judetene. Era o problemã, pentru cã de la garã spre centru nu erau masini care sã transporte zecile de pasageri care coborâserã în garã. Imediat, au apãrut si ironii din partea locuitorilor Bârladului, care nu înghiteau faptul cã Vasluiul devenise capitalã de judet. Unii dintre bârlãdeni s-au decis sã-i consilieze pe pasagerii care urcau din Vaslui cum sã foloseascã hârtia igienicã si apa la toaletã, în timp ce altii spuneau cã “Dacã nu dati de mâncare mecanicului, se supãrã si nu mai opreste la Vaslui”. În acele zile, celebrul Radu Beligan, deputat de Vaslui în Marea Adunare Nationalã, avea spectacol la Vaslui si, pentru cã Rapidul nu oprea în noua capitalã de judet, a fost adus de la Iasi cu masina prim-secretarului. Imagini cu gara din acea perioadã (1968) nu sunt (sau nu sunt publice). Existã, însã, imagini cu gara în 1970, imagini care fac parte dintr-un documentar al Muzeului Judetean, realizat în 1970. Desi sunetul original s-a pierdut, restaurarea materialului filmat i-a adus o nouã coloanã sonorã, vocea povestitorului fiind chiar cea a profesorului Dumitru Jijie. “Filmul a fost realizat la Casa de Culturã, dupã un scenariu al profesorului Capsa, si prezintã Vasluiul în momentul transformãrii sale radicale, când apar clãdiri noi, întreprinderi… Un film pe care vi-l recomand, dacã vreti sã vedeti cum arãta Vasluiul în perioada comunismului”, a fost îndemnul profesorului Dumitru Jijie.
O patã de culoare a noului judet Vaslui avea sã fie datã de anuntul cã, începând cu ziua de 25 februarie 1968, trenul Rapid care circula pe ruta Iasi-Bucuresti si retur urma sã opreascã si în statia Vaslui. Apãrea atunci o glumã care a fãcut istorie. Într-una din acele zile, dupã 25 februarie, trenul rapid a oprit în gara Vaslui. Cum în el se aflau si cetãteni rusi, unii dintre ei venind de la Sofia spre Moscova, la oprirea în garã unul dintre pasageri avea sã întrebe din usa unui vagon: „Cacaia halta?”. Auzind asta, mai multi vasluieni l-au înjurat de mamã: „Bã, si tu esti din Bârlad?”. Sunt mult mai multe glume pe seama acestui subiect. „Vasluienii sã aibã grijã sã nu aibã asupra lor boccele multe, pentru cã rapidul nu stã mult în garã si s-ar putea sã-i ducã pânã la Iasi sau pânã la Bârlad”, „Vasluienii sã se ducã sã se spovedeascã înainte de a urca în rapid, sã ia cu ei si agheazmã, pentru cã rapidul, având vitezã mare, s-ar putea sã se sperie si atunci musai sã se roage la Cel de Sus sã nu se întâmple ceva rãu”. „Sã aibã grijã (e vorba de pasageri din Vaslui, n.r.) la vagonul restaurant, sã-si ia cãciulile de pe cap, bãrbatii, si musai sã tinã cutitul în mâna dreaptã, cã altfel unii dintre cãlãtorii mai versati îsi vor da seama cã acei cãlãtori sunt din Vaslui”. Unii dintre bãrbatii din Bârlad i-au sfãtuit pe cei din Vaslui cã, dacã sunt însotiti de prietene sau sotii, bine ar fi ca ele sã urce primele si nu cum fãceau de obicei vasluienii, care mergeau pânã atunci cu personalul, pentru cã atunci când venea trenul se îngrãmãdeau pentru a prinde un loc pe banchetã. Au fost si glume pe seama primului telefon public montat în gara Vaslui, pentru cã unii bârlãdeni s-au oferit sã facã cursuri de pregãtire pentru vasluieni, sã-i învete cum se pot folosi primele posturi de telefon din garã. Obligatoriu, spuneau hâtrii din Bârlad, telefonul se tine lângã ureche, sã nu vorbeascã tare, asa cum fãceau când se certau cu soacrele. Au fost glume si legate de faptul cã vasluienii trebuie sã stie cã rapidul circulã, chiar dacã afarã plouã sau e viscol. Se mai fãceau glume si pe seama faptului cã vasluienii trebuie învãtati sã foloseascã hârtia igienicã la rapid si cum sã tragã apa la WC sau cã mecanicii de la rapid trebuiau hrãniti, altfel nu mai opreau în gara Vaslui. Având în vedere cã la Vaslui nu era nicio institutie culturalã, în afarã de modestul cinematograf IC Frimu, alti bârlãdeni au sugerat noului OJT sã organizeze excursii cu vasluienii cu rapidul, pentru a merge la teatru la Bârlad, însã mai înainte sã se facã o preselectie, adicã aceia care nu au mai vãzut niciodatã o piesã de teatru obligatoriu sã urmeze un curs de initiere. Glume mai mult sau mai putin reusite, care au durat mai mult de un an de zile, dupã ce Vasluiul s-a înfiintat ca judet.
„În acea zi de 25 februarie a fost o aglomeratie deosebitã, multi vasluieni au venit din curiozitate în statie”
Din punctul de vedere al profesorului Milutã Moga, trecerea trenului Rapid prin orasul Vaslui a fost punctul de cotiturã în dezvoltarea acestuia. Mai mult, Moga considerã cã acest fapt istoric a pus orasul resedintã pe harta tãrii. “Ziua de 25 februarie 1968 o putem considera ca fiind trecutã cu rosu în calendarele vasluienilor, mai ceva ca sãrbãtorile traditionale, pentru cã trenul rapid Bucursti – Iasi a primit aprobare sã poposeascã în statia Vaslui. De regulã, în statia Vaslui, opreau trenurile personale si un accelerat care circula la orele de noapte, ceea ce era foarte incomod. Schimbarea “macazului” s-a produs datoritã faptului cã Vasluiul a fost desemnat resedintã de judet si, în consecintã, mahãrii care veneau de la Bucuresti aveau imperios nevoie sã aibã la dispozitie trenurile rapide si accelerate. În acelasi timp, cu rapidul sau cu unele accelerate trebuiau sã vinã de la Bârlad functionarii care erau încadrati în structurile noilor organisme judetene. În acea zi de 25 februarie a fost o aglomeratie deosebitã, iar multi vasluieni au venit din curiozitate în statie, sã vadã “miracolul”. Era, într-adevãr, un lucru cu totul deosebit si, în consecintã, acest fapt a fost relatat si în publicatia Vremea Nouã. În altã ordine de idei, având în vedere cã unele institutii judetene functionau la Bârlad, noii conducãtori de la judet aveau si obligatii de control fatã de aceste institutii, mai ales cã parcul auto era destul de redus. Sigur cã, în acele momente, pentru vasluieni noul mers al trenurilor a constituit o adevãratã surprizã, dar si un factor pozitiv”, ne-a povestit profesorul Milutã Moga. Acesta a mai adãugat faptul cã si presa nationalã a relatat acest eveniment, ziarul Scânteia titrând evenimentul: “PREMIERÃ VASLUIANÃ! Pentru prima datã, trenul rapid a oprit la Vaslui!”.
Fostul primar al Vasluiului, Neculai Ignat: „Era orasul în care nu opreau trenurile”
La 50 de ani de la prima oprire a unui Rapid în gara din Vaslui, Neculai Ignat, fost primar al municipiului, îsi aminteste de primele clipe de derutã din activitatea gãrii. „Judetul Vaslui s-a înfiintat pe 17 februarie 1968 si, automat, s-a dat decizia ca trenurile accelerat si rapide sã opreascã si în noua capitalã de judet. Au fost câteva zile de buimãcealã. De la fosta regionalã Iasi, nu s-a decis ce trenuri sã opreascã sau nu, asa cã a trecut cam o sãptãmânã pânã ce rapidul a oprit în gara Vaslui. Odatã cu înfiintarea judetului, s-a pus problema ca multe cadre din Iasi sã vinã la Vaslui, sã punã la punct noile structuri de conducere judetene, astfel cã trecerea rapidului prin Vaslui era foarte necesarã pentru oras. Tin minte cã, imediat ce s-a înfiintat judetul, Radu Beligan, care era atunci deputat de Vaslui în Marea Adunare Nationalã, avea spectacol în oras. Pentru cã rapidul nu a oprit în Vaslui, prim-secretarul de la Iasi l-a adus personal pe marele actor, cu masina de partid, la Vaslui. Din acel moment, toate acceleratele si personalele au oprit si în gara Vaslui”, îsi aminteste Ignat. Vasluiul era cunoscut, pânã atunci, în notã ironicã, desigur, ca „orasul în care nici trenurile nu opresc”. Desigur, gara avea sã devinã o placã turnantã în dezvoltarea orasului, pentru cã multi specialisti din Iasi, Bucuresti sau Bârlad aveau sã vinã în noua capitalã de judet, pentru a ajuta la dezvoltarea acesteia.
Ioan Stamate, fost impegat de miscare: „Era o locomotivã cu aburi, în fruntea rapidului”
Presedinte, acum, al sindicatului pensionarilor, Ioan Stamate a activat la gara Vaslui începând cu 1975. Chiar dacã nu a prins primele zile de dupã înfiintarea judetului, spune cã trenul rapid care circula de la Bucuresti la Iasi si retur avea o locomotivã cu aburi. „Chiar mergea cu vitezã, mai bine ca acum. Fãceai, cu rapidul, o orã de la Vaslui la lasi. Erau multi, foarte multi cãlãtori, care veneau în Vaslui pentru noile blocuri de locuinte, fabrici, uzine, cinematografe si hoteluri. De aceea, toatã lumea dorea sã ajungã cât mai repede de la Bârlad la Vaslui, de exemplu, pentru cã nu era permisã circulatia masinilor tot timpul”, spune Stamate.
Numirea Vasluiului drept resedintã de judet a contat foarte mult în dezvoltarea orasului
Acestea au fost primele momente ale unei istorii devenite, ulterior, realitate, pentru cã, astãzi, gara din Vaslui este una din cele mai moderne din Moldova, cu peroane si pasaje subterane. Au urmat, desigur, apoi, si alte momente importante care au condus la consolidarea orasului. “Numirea Vasluiului drept resedintã de judet a însemnat foarte mult în dezvoltarea lui, iar pentru asta a contat asezarea geograficã – pozitie centralã. A devenit un punct industrial important, pentru cã s-au pus bazele unor întreprinderi precum Mecanica (producea piese pentru masini si utilaje), Moldosin (producea fire si fibre sintetice), Hitrom (producea azbest si materiale de izolatie). A însemnat, totodatã, si o crestere demograficã. Vasluiul ajunsese, în 1990, sã depãseascã 80.000 locuitori (împreunã cu localitãtile suburbane, precum Moara Grecilor sau Brodoc). Din pãcate, din motive independente de vasluieni, întreprinderile au dispãrut dupã ’90, astfel cã economia localã a scãzut foarte mult. Poate ar trebui sã ne adunãm putin pentru a vedea ce e de fãcut pentru cã e pãcat. Vasluiul e un oras cu personalitate. Este îngrijit si asta se datoreazã, desigur, Primãriei, care a investit în curãtenie, în parcuri, în reabilitarea drumurilor, lucrãri de arhitecturã urbanã”, a declarat profesorul Jijie.
