spot_imgspot_img
17.4 C
Vaslui
28-mart.-2024

Legume bio, fãrã chimicale, produse de doi soti din comuna Banca: “multi nu cred cã suntem producãtori”

- Advertisement -

LECUMICULTORI… Doi soti din comuna Banca ne oferã tuturor o lectie de ambitie, muncã si determinare. Se numesc Revita si Ion Dragomir, sunt de profesie contabil, respectiv militar, însã de peste 20 de ani se ocupã cu legumicultura. Au început cu câteva solarii, câteva productii de rosii si castraveti, iar astãzi au ajuns sã aibã 11 solarii cu ridichi, salatã, ceapã, ardei, rosii, castraveti, telinã, mãrar, leustean, pãtrunjel, toate plantate si îngrijite. De câtiva ani au renuntat la toate chimicalele cu care stropeau culturile si au implementat metode 100% naturale: fertilizarea se face cu gunoi de oaie, iar polenizarea, cu bondari. Potrivit specialistilor, aceste insecte prind florile si datoritã vibratiei toracelui polenul se desprinde, lãsând o urmã micã si maro pe pistil, fãcând astfel posibilã monitorizarea activitãtii acestora. “Am evoluat odatã cu aceste metode, care nu doar cã ne ajutã sã nu mai folosim chimicale, si plantele se dezvoltã altfel. Multi nu cred cã avem productii naturale, ba chiar unii ne-au zis cã nici nu am avea solarii, cã suntem doar intermediari, dar noi stim adevãrul, iar noaptea, când punem capul pe pernã suntem linistiti si împãcati”, a declarat Revita Dragomir.

Cei doi soti sunt de loc din Ivesti, o zonã cunoscutã pentru culturi în solarii. Viata i-a dus, însã, o perioadã de timp în Fãgãras, acolo unde au profesat ca militar, respectiv contabil. Apoi au revenit în judetul Vaslui, dar s-au stabilit în comunca Banca, satul Sârbi, pe malul râului Bârlad, si s-au pus pe fãcut solarii. Ea e creierul, iar el e cu disciplina. “Dacã nu ar fi fost totul organizat, nu am fi reusit nimic. Avem 11 solarii cu de toate, cu ridichi, salatã, ceapã, ardei, rosii, castraveti, telinã, mãrar, leustean, pãtrunjel. E o muncã colosalã zi de zi. Avem patru oameni pe care îi plãtim cu câte 80 de lei pe zi, eu merg în fiecare zi la piatã cu verdeturi si legume, iar sotul fie munceste cot la cot cu oamenii, fie transportã marfa. Dacã nu lucram cu Carrefour, eram morti, cã doar la piatã nu reusim sã vindem cine stie ce. Mai vindem si angro, la Iasi. Încercãm sã vindem tot, iar din ce ne rãmâne, punem la conservat, fie murãturi, fie facem suc de rosii. Nu le vindem, pentru cã iarna e vacanta mea, nu mai merg în piatã, prefer sã stau acasã sau mã mai duc pe la copii, în Bucuresti. Îmi e suficient cât muncesc în restul anului”, a povestit Revita.

Polenizarea cu bondari asigurã o productie mai bunã si legume mai mari

Legumele pe care le produc cei doi soti din comuna Banca nu sunt stropite cu nicio chimicalã. Folosesc doar îngrãsãmânt natural – gunoi de oaie, iar polenizarea se face cu bondari. Acestia sunt pusi în cutii speciale din care îsi iau zborul si polenizeazã atât culturile timpurii, cât si pe cele târzii. Aceastã metodã asigurã o productie mai bunã si legume mai mari. La ardei, spre exemplu, polenizarea cu bondari face ca legumele sã aibã mai multe seminte, o formã mai frumoasã si un pericarp mai gros. O colonie este suficientã pentru polenizarea a 3000 pânã la 5000 de metri pãtrati pe durata a 6 pânã la 8 sãptãmâni. ”Am dat vreo 800 si ceva de lei pe trei cutii, în fiecare sunt vreo 60 în familie, dintre care vreo 10 lucrãtori. Unde stimuleazã ei, se dezvoltã si altfel planta. Astfel, nu mai lucrãm cu chimicale, cum se întâmpla înainte, când trebuia le stropim. Anul acesta avem 15000 de fire de rosii, nu stiu dacã vom mai pune vinete, pentru cã avem foarte multe rosii. Este un soi bun, aproape de cel românesc, dar nu moale, pentru cã dacã oamenii pun mâna pe rosii si vãd cã sunt moi, nu cumpãrã”, a povestit Ion Dragomir.

Urmãtorul pas: pensiune agroturisticã în comuna Banca

Cei doi soti au împreunã doi fii: unul dintre ei este grafician, iar celãlalt este student la Business Turism în limba englezã. “Am vrea sã-l atragem pe cel mic acasã, aici, sã facem împreunã un proiect, dar nu stiu, mai rãmâne de vãzut. Ne dorim sã facem o pensiune agroturisticã, unde pot veni oameni, se pot caza si pot vedea cum se lucreazã, ce culturi avem, eventual pot si cumpãra… Clãdirea o avem deja construitã, mai avem de lucrat la interior. Treptat, vom pune în aplicare ideea”, a mai declarat Ion Dragomir.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.