|

Managerii spitalelor din judet, repetenti când vine vorba de accesat fonduri de la Ministerul Sãnãtãtii (FOTO)

CONSTATARE... „Existã o lipsã totalã de colaborare între managerii de spitale si autoritãtile locale, neconcordantã în accesul la investitii al managerilor, plus cã nu s-au pus în aplicare proiecte, nefiind întocmite nici mãcar procedurile preliminare", a constatat chirurgul husean Nelu Tãtaru, secretar de stat în Ministerul Sãnãtãtii, dupã întâlnirea cu directorii de spitale din judetul Vaslui.

FÃRÃ IDEI… Managerii spitalelor din judetul Vaslui, în special cei din Bârlad si Husi, au mari probleme la capitolul management eficient, proiecte europene si comunicare cu autoritãtile locale, iar acest lucru duce la realizarea unui act medical de slabã calitate. S-a demonstrat acest fapt, sãptãmâna trecutã, atunci când managerii celor patru spitale din judet – Vaslui, Bârlad, Husi si Murgeni – au fost chemati la o discutie cu secretarul de stat din Ministerul Sãnãtãtii, chirurgul husean Nelu Tãtaru, dar si cu conducerea executivã a ministerului. Întrebati ce proiecte au si cam de ce sume ar avea nevoie pentru unitãtile pe care le conduc, mai toti directorii au ridicat din umeri, semn cã nu aveau deloc proiecte în lucru (mai putin Spitalul Judetean de Urgentã, care a prezentat documentatia pentru sectia exterioarã a acestui spital, actualul spital nr. 2). „Din pãcate, am constatat cã relatia managerilor de spitale cu autoritãtile locale, cele care au preluat aceste unitãti, nu este deloc bunã. Dupã aceastã primã întâlnire de la Ministerul Sãnãtãtii, am putut constata o lipsã de comunicare între autoritãtile locale si managerii acestor spitale din judetul Vaslui”, a spus dr. Tãtaru, dupã întâlnirea de la Bucuresti. Sãptãmâna trecutã, secretarul de stat Tãtaru a mai reusit un fapt extraordinar pentru spitalele din toatã Moldova. Astfel, la Iasi ar urma sã se ridice Spitalul Regional de Urgentã, cu 800 de paturi. Partea bunã – iar reusita îi apartine secretarului de stat vasluian – este cã nu se vor mai lua paturi de la spitalele din cele 6 judete ale Moldovei, asa cum dorea sã facã guvernarea PSD.

Pusi la masã cu conducerea executivã a Ministerului Sãnãtãtii, inclusiv cu secretarul general al ministerului, cel care aprobã tot ce tine de finantãri, directorii spitalelor vasluiene au început sã se bâlbâie, întrebati de proiectele pe care le au în lucru. Ba, mai mult, conducerea Spitalului Municipal de la Bârlad a demonstrat cã nu stie nici mãcar ce proiecte sunt în derulare la acest spital, cu sprijinul primãriei, cerând bani pe unele investitii la care primarul Boros va semna documente de finantare în câteva zile, la ARDNE Piatra Neamt! La Husi, aceeasi problemã. Un manager depãsit, care nu întelege cã dezvoltarea sistemului medical nu mai depinde de clientelismul politic. E usor sã stai cu mâna întinsã la partid, iar dacã ai norocul sã ai un frate primar cu pile la conducerea centralã, atunci primesti bani. Acestia vin doar sã acopere gãuri, nu sã rezolve adevãratele probleme. Dar, iatã cam ce au cerut directorii de spitale din judetul Vaslui, întrebati despre ceea ce ar avea nevoie, ca investitii, în acest an: Spitalul Judetean de Urgentã are deja un proiect, care urmeazã sã fie actualizat, pentru reabilitarea Spitalului nr. 2, pentru care se vor acorda sume de la Banca Mondialã, prin minister; Spitalul Municipal de Urgentã „Elena Beldiman” Bârlad nu a prezentat niciun proiect, însã a spus cã are nevoie de 16 milioane de euro, fãrã sã stie cã jumãtate din aceastã sumã a fost deja accesatã de primãria Bârlad, printr-un proiect care se va semna la ARDNE Piatra Neamt, urmând sã primeascã 6 milioane de euro; Spitalul Municipal Husi nu a putut prezenta nicio idee de proiect, însã a solicitat 3,6 milioane lei (cã asa i-a dat ministrul Pintea, cã era prietenã cu fratele primar), pentru dotãri cu echipamente; Spitalul de la Murgeni a cerut doar 200.000 de lei, pentru reparatia acoperisurilor. Pe scurt, managerii de spitale din judetul Vaslui au fost prinsi cu temele nefãcute si au demonstrat cã au o colaborare foarte slabã cu primarii, cei care au preluat în administrare aceste spitale. „Cu tristete, am constatat cã existã o lipsã totalã de colaborare între managerii de spitale si autoritãtile locale, neconcordantã în accesul la investitii al managerilor, plus cã nu s-au pus în aplicare proiecte, nefiind întocmite nici mãcar procedurile preliminare. În acest context, de comun acord cu directorii spitalelor din judet, s-a decis ca fiecare spital sã revinã „cu temele fãcute”. Din partea mea, personal, dar si a conducerii Ministerului Sãnãtãtii, managerii vasluieni au toatã deschiderea, însã aceste finantãri trebuie sã se facã pe principii clare, bine punctate si dupã nevoi, în conditii de legalitate, la fel cum actionãm si cu spitalele din restul tãrii”, a spus dr. Tãtaru. Cum sã ajuti spitalele din judetul Vaslui, sã iasã din noianul de probleme cu care se confruntã, câtã vreme managerii nu au în lucru proiecte, prin care sã acceseze fonduri europene sau guvernamentale?

S-a evitat la timp un derapaj de la lege, spitalul din Bârlad ar fi putut beneficia de dublã finantare, faptã penalã!

Cum sã nu stii nimic de ceea ce fac primarii pentru spitalele pe care le administreazã – asa cum este situatia de la Bârlad, acolo unde primarul Boros va semna un contract pentru Spitalul Municipal de Urgentã, la Agentia Regionalã de Dezvoltare Nord-Est, iar managerul spitalului cere o finantare similarã de la Ministerul Sãnãtãtii, nestiind de planul primarului? „La Bârlad, din pãcate, nu este o surprizã cã spitalul merge cum merge, pentru cã am vãzut cum pune problema managerul spitalului, la întâlnirea de la Ministerul Sãnãtãtii. Existã, repet, o nesigurantã în relatia cu primarii si Consiliile locale. Noroc cã, în cazul Bârladului, am depistat alãturi de colegii mei din Ministerul Sãnãtãtii, cã poate fi vorba si de o dublã finantare, fapt foarte grav. Îi astept sã revinã la Ministerul Sãnãtãtii cu toate documentatiile legale, îi putem pune chiar si în legãturã cu specialistii din Minister, pentru a identifica proiecte pe care le pot accesa, pentru care existã sursã de finantare, cu sprijin din partea fondurilor de la autoritãtile locale, finantãri de la nivelul ministerului sau finantãri de la Banca Mondialã. Le recomand – si sper cã vor întelege sã facã acest lucru, cât mai repede – sã-si înfiinteze un departament de programe europene, în cadrul spitalelor, în care sã angajeze specialisti. Altfel se discutã lucrurile când vii la un minister cu proiecte si documentatii de licitatii, altfel discuti când vezi cã nu au nicio brumã de proiect”, spune secretarul de stat Tãtaru.

Iatã ce performantã extraordinarã a reusit secretarul de stat vasluian, pentru toate spitalele din Moldova!

VESTI BUNE…S-a scris foarte mult despre viitorul Spitalului Regional de Urgentã de la Iasi. În Masterplanul regional pentru servicii de sãnãtate din vremea fostului ministru PSD, Sorina Pintea, SRU Iasi urma sã se facã prin eliminarea unui numãr de paturi de la spitalele din cele 6 judete ale Moldovei (spre exemplu, Vasluiul urma sã piardã 100 de paturi de la cele 4 spitale). Ori, secretarul de stat Nelu Tãtaru a reusit un lucru extraordinar si spitalele din Moldova nu pierd deloc paturi, iar viitorul SRU se face prin relocarea unor paturi si a personalului medical de la câteva spitale iesene. „Masterplanul propus si sustinut de actuala conducere a Ministerului Sãnãtãtii presupune realizarea Spitalului Regional de Urgentã, cu 850 de paturi, în perioada 2020-2026, spital care va primi si titulatura de Spital Judetean. În privinta asigurãrii numãrului de paturi, s-a propus relocarea sectiilor, inclusiv personalul aferent, de la Spitalul „Sf. Spiridon”, plus o parte din paturi si personalul de la „Elena Doamna”. Ca atare, celelalte cinci judete din Moldova vor rãmâne cu acelasi numãr de paturi, ceea ce înseamnã cã nu vor fi afectate ca finantare pentru numãrul redus de paturi. În plus, nu se va închide niciun spital din zona Moldovei, pe baza mãsurilor luate de conducerea ministerului”, a spus secretarul de stat Tãtaru. „Rãmâne la latitudinea managementului unitãtilor sanitare si a autoritãtilor publice locale sã-si adapteze activitatea, prin modificarea spitalizãrii în regim de acuti si convertirea acestora în internãri de lungã duratã, paleatie si internãri de zi, pentru eficientizarea actului medical în contextul patologiei existente. Nu luãm niciun pat de la spitalele din Moldova, dar ne dorim ca, pe termen mediu si lung, aceste spitale sã devinã profitabile, sã vinã în sprijinul pacientului, prin servicii medicale de calitate”, a mai spus Tãtaru.