de prof. Milutã Moga
Într-una din primele zile ale Festivalului Umorului “Constantin Tãnase” din acest an, printre putinii vasluieni prezenti în Piata Civicã, aveam sã întâlnesc un personaj ce intrã în categoria culturnicilor post-decembristi cocotati sã cârmuiascã fenomenul cultural local, gratie politicii de cadru a partidului majoritar. Cu emfazã, tupeu si lipsã crasã de bun-simt, încearcã sã scoatã în evidentã înnoirile apãrute la ultimele editii ale manifestãrii de suflet a Vasluiului. Neapãrat, ei, vajnicii culturnici, au fãcut eforturi de neimaginat altãdatã, voi, ãstia “trecuti”, nu întelegeti schimbãrile fundamentale din societatea româneascã. Acum actul cultural reflectã cât se poate de bine acuta problemã a descentralizãrii. Mai precis, prin reglementãrile din guvernarea Tãriceanu, domeniul cultural s-a dezis printre primele de deciziile centrale si s-a repliat pe hotãrâri si actiuni locale. Cu alte cuvinte, noi, la nivel judetean si local, decideam atât asupra continutului manifestãrilor, precum si asupra cheltuielilor fãcute. Sã vã fie clar cã vremea voastrã a trecut, iar noi, cei de azi, dãm o turnurã cu adevãrat progresistã culturii românesti. La prima vedere ai închina sã-i dai dreptate si cã asa trebuie înteles fenomenul descentralizãrii. Analizând însã lucrurile în profunzime si chibzuind cu deplinã responsabilitate vom constata cã adevãrul este mutilat zdravãn. Prin noile reglementãri si mai ales prin tupeul incredibil al culturnicilor locali s-a dat frâu liber debandadei în cultura traditionalã româneascã. Asadar, el, iubitorul de culturã, va trebui sã suporte cu stoicism kitsch surogatele culturale, improvizatiile penibile ale unor trepãdusi de partid ajunsi în postura de factori decizionali. Mai mult decât atât, indivizi cu o spoialã de pregãtire si aceea îndoielnicã ne vor fixa de acum reperele culturale la care avem acces. Fie cã vrem, fie cã nu, în numele asa-zisei reforme va trebui sã acceptãm abuzurile si mai ales mitocãnia trepãdusilor culturali. Cultura româneascã cu trecutul ei glorios a intrat pe mâna impostorilor culturali, iar lucrul acesta va avea urmãri devastatoare.
Vina apartine, evident, factorilor decizionali nationali, care, orbiti de asa-zisa reformã a insititutiilor statului, lasã totul la voia hazardului. În fapt, în România viitoare se va ajunge la manelizarea tuturor genurilor culturale, iar creatorii autentici vor fi nevoiti sã-si restrângã activitatea si probabil vor dispãrea. În schimb, vor rãmâne ei culturnici, cântãtorii de ocazie ce vor schilodi creatiile, iar adevãrati creatori cu har si talent îsi vor gãsi drumul spre alte zãri. Si pentru a fi mai bine înteles despre pericolul ce ne pândeste în viitor, am sã vã relatez o întâmplare petrecutã pe alte meleaguri. Cu ceva timp în urmã, cu prilejul unui turneu în Franta, aveam sã port o discutie cu Primãrita Strassbourgului. Dupã ce a asistat la spectacolul prezentat de Ansamblul “Rãzesii” din Pogonesti, la receptia finalã, distinsa doamnã îmi spunea: “vã invidez pentru bogãtia folclorului rãmânesc, pentru autenticitatea costumelor si bunul gust al interpretãrii. În acelasi timp, îmi permit sã vã avertizez sã fiti atenti ingerintele factorilor perturbatori. Noi, francezii, am pierdut multe nestemate ale culturii nationale lãsând domeniul la mâna impostorilor si nu stiu dacã ne vom mai recupera vreodatã valorile reale”. Asadar, dragi cititori, ce poate fi mai actual decât avertizãrile primite în legãturã cu pericolul ce planeazã asupra fenomenului cultural românesc. Recenta manifestare dovedeste pe deplin cã ne aflãm în mare impas, deoarece dintr-un festival international de o mare valoare, iatã-ne ajunsi la o actiune banalã si fãrã ecou în rândul iubitorilor de frumos. Rãmâne ca cei ce rãspund de fenomenul cultural national sã reflecteze profund si sã întreprindã mãsuri urgente pentru salvarea bunului national
