CAZ…În dosarul în care 22 de vamesi au fost trimisi în judecatã pentru luare de mitã, anchetatorii au încercat, din rãsputeri, sã demonstreze si constituirea unui grup infractional organizat. Din pãcate, pentru anchetatori, cel putin trei martori au reusit, prin declaratiile lor, sã demonteze acuzatiile. Unul dintre acestia este Ion Anton, un traficant de tigãri iesean ce-si desfãsura activitatea si pe teritoriul judetului Vaslui. Cel de-al doilea este Igor Caraman, un fost angajat al Centrului National Anticoruptie din Moldova care s-a dovedit, de fapt, un infractor cu acte în regulã. Si nu în ultimul rând, în fata judecãtorilor, investigatorul sub acoperire Marian Paraschiv a recunoscut, în fata judecãtorilor, cã a mintit atunci când a dat primele declaratii. Acest dosar, ajuns pe masa magistratilor încã din 2014, este unul dintre cazurile instrumentate de celebrul procuror Emilian Eva, acuzat, între timp, de luare de mitã. Zilele trecute, cei 22 de inculpati si-au primit sentinta. Toti au fost achitati pentru infractiunea de aderare la grup infractional organizat, infractiune care i-ar fi trimis dupã gratii. În schimb, pentru luare de mitã, vamesii si-au recunoscut faptele si au primit închisoare cu suspendare.
Unul dintre cele mai controversate dosare judecate de Tribunalul Vaslui a fost cel al vamesilor din Albita, acuzati, la început, de luare de mitã si constituire si aderare la un grup infractional organizat. Acuzatiile anchetatorilor s-au bazat si pe mãrturiile unor martori care s-au dovedit a fi, pânã la final, cei care au „îngropat” dosarul. Altfel spus, cel putin trei dintre martori si-au schimbat declaratiile date în fata judecãtorilor atunci când au fost audiati în instantã. Unul dintre este Ion Anton, cel care avea sã ajungã cunoscut opiniei publice ca „baronul contrbandei cu tigãri din judetul Vaslui”. În faza de urmãrie penalã, Anton a povestit cã, la controlul de frontierã, punea în pasaport, câte 50 de euro. Ajuns în fata instantei, Anton a declarat apoi cã, de fapt, nu a dat niciodatã bani lucrãtorilor vamali si nici nu i-au fost solicitate sume de bani. În plus, Anton a recunoscut cã mentionase de anumite sume de bani date drept mitã pentru cã voia sã-i însuseascã. Pentru toate acestea, Anton s-a ales cu dosar penal pentru mãrturie mincinoasã. În fata anchetatorilor, Anton a povestit cã, de aproximativ 9 ani fãcea transport de colete si persoane pe ruta Milano-Chisinãu. Într-una din zile, dupã ce a ajuns la controlul de frontierã si înainte de a coborâ din masinã, a pus, în pasaport, 50 de euro. Dupã control, a primit înapoi pasaportul dar fãrã bani. „De asemenea, Anton a precizat cã, anterior, a dat unor vamesi pe care nu-i cunostea sume simbolice de bani, de 5-10 euro, la întoarcerea în Republica Moldova fãrã ca aceste sume sã fie solicitate de vamesi”, se aratã în rechizitoriu. Audiat în fata judecãtorilor, Anton spune altã poveste. Acesta a povestit cã nu a dat niciodatã bani vamesilor, nu i s-a solicitat bani si nici nu a pus o bancnotã de 50 de euro în pasaport pentru a-i fi facilitatã trecerea prin vamã. Mai mult, acesta recunoaste cã declarase altceva în fata anchetatorilor pentru cã-si însusea acele sume de bani.
Igor Caraman, anchetatorul penal al CNA
Chemat în fata instantei, în calitate de martor, de zeci de ori, Igor Caraman s-a prezentat doar o singurã datã în fata judecãtorilor. Si asta în conditiile în care, la acea datã, era angajatul Centrului National Anticoruptie din Republica Moldova. Între timp, dupã câteva abateri disciplinare, Caraman a fost dat afarã. În perioada în care procurorii DNA strângeau probe împotriva lucrãtorilor vamali, Igor Caraman era ofiter de investigatii cu gradul de locotenent – major în cadrul Centrului National Anticoruptie (CNA) din Republica Moldova. Demis în 2016 dupã ce a fost protagonistul unui scandal ce a fãcut deliciul presei moldovene, Igor Caraman a fugit din tarã cu tot cu legitimatia de investigator în buzunar. Astfel, în ianuarie Caraman s-a dat în spectacol în sediul Politiei din Orhei. A încercat sã scape de rãspundere dupã ce a fost prins beat la volan. S-a întors în Republica Moldova pentru ca, în noiembrie 2017 sã fie prins din nou la volan, beat. A încercat sã scape de rãspundere si a fluturat în nasul politistilor de la Rutierã legitimatia de investigator în cadrul CNA si a cerut sã-i fie recoltate probe de sânge. Toate acestea s-au dovedit dovezi suficiente pentru ca apãrãtorii celor 22 de vamesi sã cearã si sã reuseascã sã obtinã ca anumite dovezi din dosar sã nu fie luate în seamã în conditiile în care credibilitatea martorilor a lãsat de dorit.
Marian Paraschiv a recunoscut cã a mintit
Un alt martor care a pus umãrul la „îngroparea” acuzatiilor de constituire si aderare la grup infractional organizat a fost investigatorul sub acoperire Marian Paraschiv. Acesta a recunoscut cã a mintit la primele declaratii date în fata judecãtorilor. Mai exact, a declarat atunci cã pornea aparatura de înregistrare doar atunci când era cazul si, de cele mai multe ori nu cobora din masinã. „Doi vamesi au venit la autoutilitara noastrã si s-au uitat la coletele din interior fãrã sã le desfacã. Apoi cei doi s-au întors la gheretã. În timpul discutiilor purtate cu lucrãtorii vamali acestia au dat de înteles cã trebuie sã dãm o sumã de bani pentru a nu fi efectuat controlul amãnuntit si colegul meu a oferit o sumã de bani în euro. Ulterior am auzit o discutie în care i s-a cerut, în mod explicit, o sumã de bani pentru a ne putea continua deplasarea”, a declarat, la acea vreme, investigatorul sub acoperire Marian Paraschiv. Reaudiat în fata instantei de judecatã, declaratia acestuia s-a întors la 180 de grade. Paraschiv a recunoscut cã pornea aparatura de înregistrare la intrarea în vamã si aceasta era opritã la iesire. La auzul acestor declaratii, apãrãtorii vamesilor au cerut ca acele filmulete fãcute de cei doi investigatori sã fie vizionate pentru a se putea stabili dacã a fost sau nu a fost vorba de luare de mitã în acest caz.
