Sora bărbatului de 31 de ani, care a murit în Penitenciarul 13 la scurt timp după ce a fost reţinut pentru că s-ar fi luat la harţă cu inspectorii de patrulare, a scris un mesaj plin de durere în care vorbeşte despre viaţa acestuia.
„În anul 2003 am plecat din Moldova. Astăzi, cei doi copii ai mei trăiesc într-o altă ţară şi sunt foarte fericită. Sunt bucuroasă că nu locuiesc în Moldova şi pot să trăiesc onest şi să-mi ajut părinţii.
Eu nu sunt singura care a plecat din ţară … oamenii continuă să plece … şi puţini dintre ei vor să se întoarcă … de ce? Cred că răspunsul este evident.
La 10 august mi-am vizitat familia. Fratele meu m-a întâlnit şi ştiţi ce mi-a spus: „toată lumea pleacă de aici, dar lasă-i să plece. Eu am înţeles că vreau să trăiesc aici pentru că la noi în ţară este nevoie de specialişti buni şi se poate de trăit bine şi aici”. El dorea să rămână în această ţară şi să trăiască pentru binele acestui pământ. El îşi iubea foarte mult profesia, a fost un specialist excelent şi era responsabil pentru tot. Voia să-şi continue studiile, s-a înscris la studii cu frecvenţă redusă la Facultatea de Business. El a fost primul pe lista studenţilor, deoarece a absolvit foarte bine Institutul şi şcoala anterioară. El a vrut să trăiască şi avea multe proiecte.
Aş vrea să fiu mândră că m-am născut în Moldova … dar, din păcate, nu pot recunoaşte acest sentiment.
Când am aflat despre moartea fratelui meu, după care şi circumstanţele în care a decedat, singurul meu gând a fost: chiar omul nu înseamnă nimic în această lume?! Chiar această lume e atât de dură şi se duce în prăpastie… Şi oricine după propria dorinţă poate lua viaţa altui om.
