CULOARE La un kilometru distantã de satul Corni-Albesti, în zona parcului de eoliene de pe dealurile din jur, existã un loc în care s-a petrecut o adevãratã minune. Un om de afaceri din Vaslui, de loc din Corni-Albesti, s-a gândit la o metodã prin care putea pãstra pãdurea rãmasã mostenire de la bunici si strãbunici. “Aveam niste vopseluri expirate în depozit si mã gândeam la o metodã de a pãstra pãdurea, vedeam cã în jurul pãdurii mele totul era distrus. Am fãcut o iesire cu colegii mei, într-un week-end si am vopsit toti copacii în diverse culori. Tot hectarul l-am colorat în diverse nuante, fãrã sã distrug copacii, doar i-am însemnat. Hotii s-au temut sã nu fie recunoscuti, cu copaci colorati în cãrute, asa cã nu au tãiat niciun copac. Este o adevãratã minune, sper sã pãstrez acest hectar de pãdure. În jurul meu, totul este distrus”, spune omul de afaceri, la un an si jumãtate de când a luat aceastã decizie. Un hectar de stejar, frasin, carpen si alte esente “tari” a fost salvat de securile celor care distrug pãdurile private, desi existã reglementãri foarte clare. Din 8 octombrie a.c., în toatã tara a intrat în vigoare “Radarul pãdurilor”, o mãsurã foarte durã, prin care transportul si comercializarea lemnului se supun unor noi reglementãri extrem de clare si severe, însã hotii de lemne nu par deranjati de faptul cã legea ar trebui respectatã, în timp ce Politia si pãdurarii închid ochii la ilegalitãtile din pãduri.
Plecat din Corni-Albesti, un om de afaceri care locuieste acum la Vaslui, la distantã de casa natalã, a dorit sã protejeze un hectar de pãdure primit mostenire de la bunici si pãrinti, undeva în dealul Vlanicului. Stia cã orice mãsurã va lua va fi inutilã, în fata hoardelor sãlbatice ale tãietorilor de lemne. “Este un hectar de pãdure, pe care bunicul l-a primit de la strãbunicul meu, iar bunicul, la rândul sãu, l-a transmis tatãlui meu. Eu l-am primit de la tata si m-am gândit ce sã fac, când am vãzut ce distrugere era în jur. Sã fac un gard înalt? Sã pun camere de supraveghere? Totul ar fi fost inutil, ar fi distrus toate sistemele mele de pazã, plus cã, cu ani în urmã, fusese în zonã un foisor al unui om care fãcea de pazã. Dar, în loc sã pãzeascã, el era în locul lupului pus la stâna de oi”, spune omul de afaceri. Asa a ajuns la o idee ineditã. “Aveam niste vopsea în depozit, cam 50 de litri, vopsea expiratã. I-am convins pe colegi sã facem o excursie la pãdure, într-o zi de week-end, si am vopsit toti copacii, în toate culorile. Nu am pus mult, sã stricãm copacii, am trasat niste dungi, pe terenul meu. Pãdurea aceasta este locul copilãriei mele. Bunicii si strãbunicii veneau în pãdure si, cu milã, tãiau câte un copac, doar cât aveau nevoie sã se încãlzeascã. Aici, în zona Corni-Albesti, oamenii trãiesc din agriculturã. De multe ori, îi auzeam pe bunici si pãrinti cum se roagã sã plouã, când era secetã. Se uitau spre dealul Vlanicului, de acolo asteptau minunea, de aici unde suntem acum. Satul avea peste 100 de hectare de pãdure, de aici se asteptau ploile. Acum, vãd cã nu mai tine nimeni cont de protejarea pãdurii. Uitati-vã în jur, pãdurile sunt distruse de oameni fãrã nicio fricã de Dumnezeu! Atunci, m-am gândit cã trebuie sã încerc sã salvez hectarul de pãdure primit de pãrinti si bunici”, explicã omul.
Cu câteva zile în urmã, a vãzut din nou pãdurea: “Îmi venea sã plâng. Nu tãiaserã niciun copac din pãdurea mea”
Dupã ce a vopsit copacii, a mai venit, din când în când, sã vadã ce se petrece în pãdurea copilãriei sale. Satul Corni- Albesti a îmbãtrânit, oamenii nu mai au putere sã meargã la pãdure sau sã taie lemne, asa cã au apelat la tot felul de samsari, care distrug fãrã milã pãdurile particulare. O cãrutã de lemne costã 2-3 milioane de lei vechi, în Corni, iar localnicii nu-si pun probleme de unde vin lemnele. De multe ori, sunt copaci tãiati chiar din pãdurile lor si vânduti de traficantii de lemne. Este si un pãdurar în zonã, dar nu este interesat decât de pãdurea statului, în rest totul se distruge, încet si sigur. “Cu câteva zile în urmã, am revenit în pãdure. Mi-a venit sã plâng de bucurie: în jur, numai suprafete defrisate de hotii de lemne, în timp ce pãdurea mea, a pãrintilor, bunicilor si strãbunicilor mei era în picioare! Nu au tãiat niciun copac, de teamã sã nu-i vadã lumea cu lemne colorate în cãrute. La tarã, astfel de lucruri se vãd imediat si oamenii ar spune cã lemnul este din pãdurea mostenire. Este pãdurea pe care as dori s-o transmit mai departe copilului meu, sã tinã la ea si sã o protejeze”, ne-a spus omul de afaceri. Într-adevãr, în jurul hectarului de tei, frasin, stejar si carpen e jale mare. Cioatele rãmase stau mãrturie distrugerii fãcute de bandele de samsari, care nu se tem de nimic; nici de politie, nici de personalul silvic sau de firma de pazã de la parcul de eoliene, care îsi face veacul prin jur. Cine sunt cei care distrug pãdurile private? Oameni fãrã serviciu, dependenti de ajutor social si fãrã teamã de politie sau alte institutii, care taie pãdurile, pentru câteva sute de lei care-i obtin pentru o cãrutã de lemne. Nu s-ar obosi niciodatã sã planteze copaci, altfel ar tine mai mult la pãduri si nu le-ar mai distruge cu atâta usurintã. “Vreau sã salvez acest hectar de pãdure. Nu voi tãia copacii, îi voi proteja în continuare, tin la aceastã pãdure, pe care vreau sã i-o predau fiului meu în stare cât mai bunã. Aici au trãit strãmosii nostri, aceste pãduri au adus bunãstare în satele noastre, de aceea avem obligatia sã pãstrãm pãdurile”, ne-a mai spus interlocutorul. Chiar dacã pãrintii sãi au plecat la Judecata de Apoi, omul crede cã înaintasii sunt multumiti cã, pânã acum, s-a putut feri pãdurea de distrugeri. A investit si în casa pãrinteascã, din Corni, si vrea sã revinã ori de câte ori are timp în pãdurea cu copaci colorati, sperând cã arborii vor trãi multi ani de acum încolo.
A intrat în vigoare “Radarul pãdurilor”. Din pãcate, în judetul Vaslui aceste prevederi nu sunt aplicate deloc!
Din data de 8 octombrie 2014, a intrat în vigoare Hotãrârea de Guvern nr.470/2014, care prevede reguli mult mai stricte referitoare la documentele ce însotesc aceste transporturi. Noile reglementãri se referã la folosirea unui sistem informatic numit SUMAL, pe care transportatorii îl acceseazã de pe smartphone si care genereazã un cod unic ce trebuie sã însoteascã marfa. Sistemul informatic SUMAL, cunoscut sub numele de „Radarul pãdurilor”, permite urmãrirea traseului lemnului din pãdure pânã la intrarea pe poarta fabricii. Toate transporturile de lemn, cu exceptia lemnului „de foc”, în volum de pânã la trei metri cubi, transportat cu atelaje, face obligatorie folosirea acestui sistem informatic. Firma care a cumpãrat lemnul va trebui sã înscrie în acest sistem informatic fiecare transport de lemn. Accesarea programului „Radarul pãdurilor” se face de pe smartphone, în care datele de pe avizul de însotire a transportului vor fi verificate în ideea de a confirma dacã datele corespund; mai exact, dacã avizul a fost procurat legal sau cantitatea respectivã de lemn a fost recoltatã legal. Mai departe, sistemul informatic va emite un cod unic, care trebuie înscris în avizul de însotire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicatia nu genereazã codul unic, serverul central va emite un mesaj de avertizare pentru utilizator si o alertã cãtre organele de control. De asemenea, aplicatia SUMAL are douã componente: woodtracking (WT), care este destinatã ocoalelor silvice de stat si private, cât si operatorilor economici care exploateazã, transportã si comercializeazã material lemnos, precum si Iwoodtracking (IWT), care e în atributia organelor de control sau a celor cãrora au atributii legale de control al circulatiei materialului lemnos. Potrivit Departamentului pentru ape si pãduri, prin folosirea acestei aplicatii se urmãreste stoparea ilegalã de arbori. Acest lucru se va face prin GPS, prin monitorizarea circulatiei materialelor lemnoase de la locul de recoltare si pânã la valorificare, chiar si în situatiile în care sunt exportate în afara spatiului national ori comunitar. Totodatã, ministrul delegat pentru Ape si Pãduri, Doina Panã, a declarat cã noul Cod silvic este al doilea pilon ce a sprijinit Hotãrârea de Guvern ce prevede ca niciun transport de lemn sã nu mai poatã pleca din pãdure fãrã sã fie supravegheat în timp real printr-un sistem informatic. În plus, Comisia pentru mediu a Camerei Deputatilor a avizat proiectul Codului Silvic, dupã ce forul legislativ împreunã cu reprezentantii investitorilor au realizat o analizã aprofundatã a proiectului de lege si a efectelor pe care modificãrile propuse le-ar putea avea pe termen mediu si lung asupra fondului forestier, a economiei si a echilibrului ecologic. Dacã aceastã hotãrâre s-ar aplica si în judetul Vaslui, niciun copac din pãdurea Vlanicului, din apropiere de Corni Albesti, nu ar putea fi transportat fãrã acte, în satele din jur. Însã, va trece mult timp pânã ce legea se va aplica si în aceastã zonã.
