|

Moldovenii de la Comcereal fac presiuni la CEC. Au primit ordin sã mute milioanele de euro peste Prut

RACHETI…Se ridicã vãlul de pe mega-escrocherie pusã la cale de moldoveni, în frunte cu directorul fantomã Cojocaru, care au devalizat cea mai mare exploatatie agricolã din România de la Comcereal. Dupã ce au preluat de la Porumboiu firma fãrã sã plãteascã un leu, moldovenii au avut doar un scop: sã punã mâna pe milioanele de la subventii si sã tragã teapã proprietarilor de teren si bugetului de stat. Anul acesta au fost cât pe ce sã punã mâna pe cei 4 milioane veniti de la APIA, numai cã au avut parte de o surprizã. Banca unde a ajuns subventia le-a blocat banii în cont pe motiv cã tranzactiile ce urmau a fi fãcute de moldoveni erau suspecte. Se stie cã banii veniti de la Uniunea Europeanã au titlu de sprijin financiar pentru agriculturã si nu pot fi folositi oricum. Aceste sume au destinatia un afectatiuni speciale si prin urmare, cu pot fi poprite de lichidatori sau executate în urma gajãrii lor la arhiva electronicã. Dar de ce Marfin Bank le-a blocat banii si ulterior le-a închis si contul? Fiindcã unul din bancherii care controleazã banca este taman din Emiratele Unite Arabe, acolo unde moldovenii de la Trans Oil au mutat firma fantomã, înregistratã într-un container de pe aeroport. E lesne de înteles cã bancherul a simtit pericolul imediat si a preferat sã scape de banii problematici din banca sa. Acum banii au ajuns la CEC, iar sursele noastre spun cã directorul fantomã Cojocaru face deja luciu pe treptele bãncii. Acesta face presiuni ajutat si de PSD pentru a-i determina pe sefii bãncii pusi politic de Dragnea sã dea drumul la bani repede. Instantele de judecatã mai au putin si lãmuresc situatia de la Comcereal, mai ales cã deja s-a pronutat insolventa si de aici vine iritarea moldoveanilor care au ordin sã treacã banii peste Prut. CEC-ul va trebui sã nu se lase înfluentat si sã facã ceea ce Marfin Bank deja a fãcut, adicã au blocat banii proprietarilor de teren sã ajungã la cãmilele lui Muhammad. Se pare cã primul pas a fost fãcut. Reprezentantii CEC au cerut de la APIA un document prin care sã ateste cã cei 4 milioane de euro au destinatia unei afectatiuni speciale.

Cojocaru, directorul fantomã de la Comceral si-a pierdut busola. A fost atât de aproape sã punã mâna pe cei 4 milioane de euro veniti de la APIA, încât nu concepe sã plece peste Prut fãrã valizele cu bani. Acum, dupã ce banii de la APIA au ajuns la CEC, acesta si-a mutat “ambasada” pe scãrile sediului central din Bucuresti al bãncii si face presiuni ca acestia sã-i dea banii. Între timp, s-a aflat si motivul pentru care Marfin Bank a închis contul celor de la Comcereal si nu a fãcut plãtile din banii veniti de la APIA asa cum a dispus Cojocaru. Reamintim cã moldovenii de la Trans Oil, în complicitate cu cei din PSD au reusit sã-i determine functionarii APIA sã le vireze subventia în conturile firme, desi pe rolul instantelor se afla o cererea a adevãratilor actionari de la Racova SA, prin care se solicitata ca institutia statului sã nu vireze banii cãtre Comcereal, pânã când nu vor intra oficial în posesia actiunilor. Însã, ceea ce nu a fãcut APIA a rezolvat banca si anume au preferat sã închidã contul Comcereal-ului, decât sã vireze subventia în firmele cãpusã create de modoveni. Iatã si motivul

Marfin Bank are un actionar din Emirate, exact unde moldovenii si-au fãcut firma fantomã

În actionariatul lui Marfin Bank este un bancher din Emiratele Unite Arabe, exact tara de unde sustine Cojocaru cã este proprietarul firmei fantomã, Babylon Overseas, care controleazã acum actiunile de la Comcereal. Si e normal ca acesta a putut sã verifice dacã aceastã firmã existã cu adevãrat si cã nu este o companie înregistratã într-un container de pe aeroport. De asemenea, a putut afla si cã Muhammad Abbasi Imran nu este om de afaceri, ci un individ “care merge pe sub cãmilã” asa cum sustinea Porumboiu. Cum minciuna are întotdeauna picioare scurte, bancherul de la Marfin Bank a primit informatia imediat cã de fapt Muhammad este un sofer de taxi pachistanez, care habar nu are în ce afaceri dubioase este folositã identitatea sa. Asa cã, a dispus stergerea contul din bancã al Comcereal-ului, obligându-l pe Cojocaru sã mute banii în altã institutie bancarã. Si ca lovitura sã fie una nãprasnicã, Marfin Bank a închis si conturile firmelor cãpusã pe care Cojocaru le-a înfiintat pe lângã Comcereal. Vorbim de Comcereal Global, Agrocomplex Global si R-Agro Total. Acum, cartoful fierbinte a ajuns la CEC, iar Cojocaru face presiuni de neimaginat pentru a împrãstia banii din subventia la firmele fratilor Barnea, când de fapt acesti bani sunt ai proprietarilor de teren care asteaptã de ani buni plata arendei. Între timp, instantele din România desfac itele încurcate ale masinãrii de furat bani pusã la cale de moldoveni, determinându-l pe Cojocaru sã intre în crizã de timp.

Insolventa Comcereal si graba lui Cojocaru

Acum douã zile, asa cum ziarul nostru anunta, Comcereal-ul a intrat în insolventã. Hotãrârea nu este definitivã. Mai poate fi atacatã cu apel în sapte zile. De ce este important aceastã insolventã? Fiindcã banii Comcereal-ului nu mai ajung pe mâna lui Cojocaru, ci în mâna unui lichidator care va trebui sã plãteascã debitorii, în special proprietarii de teren. Din acest motiv,

Cojocaru se face luntre peste punte pentru a pune mâna pe bani. Dacã se ajunge la hotãrâri definitive, Cojocaru nu mai are niciun drept la Comcereal. Între timp, urmeazã si procesul prin care actionarii reali de la Comcereal, Racova SA, cer în instantã schimbarea lui Cojocaru din fruntea firmei si înlocuirea sa cu oameni care sã se lupte pentru a plãti datoriile societãtii. Termenul este pe 26 iunie.

CEC-ul mutã surprinzãtor

CEC-ul, care reamintim cã este o bancã de stat aflatã sub lupa lui Dragnea, face prima mutare în acest rãzboi rece. Cere de la APIA un document prin care sã se lãmureascã dacã banii veniti de la aceasta, ca schemã de ajutor din bani europeni, au vrea destinatie specialã. Adicã sã nu poatã fi cheltuiti decât pentru pentru infiintarea culturilor sau plata arendelor. Cojocaru vrea ca banii veniti de la APIA sã-i dea fratilor Barnea, care vindeau la Comcereal produse cu adaosuri de pânã 400%. În termen de specialitate sumele de bani provenite de la APIA poartã titulatura de sumã destinatã unei afectatiuni speciale si care, atentie, nu poate fi imobilizate de vreun tert (executori judecãtoresti, bãnci, etc.) care au gajuri sau garantii înregistrate. Reamintim cã fratii Barnea au gajuri în arhiva electronicã pentru sumele pe care le au de încasat de la Comcereal. În asteptarea rãspunsului de la APIA, Cojocaru lustruieste scãrile de la CEC Bucuresti si se uitã cu un ochi viclean la ceas stiind cã termenul limitã se apropie. Si vorbim de momentul în care un lichidator va veni si va prelua frâiele Comcereal-ului. Un al moment îl reprezintã si ziua de 26 iunie, când înstanta îl va obliga sã convoce adunarea generalã prin care adevãratii actionari îl vor detrona din functia de director. Pânã atunci CEC-ul nu trebuie sã facã nicio miscare si sã fie pevãzãtori cum a fost si banca privatã, Marfin.