POET AD-HOC…Pãtrunsã de atmosfera din Parcul Copou, Lucia Chiper o pensionarã (fostã profesoarã de limba românã) a compus instant o poezie, pe care a citit-o celor care se recreau în parc. Un moment unic, pe care nu-l prea vezi în parcurile vasluiene. Rivalizeazã doar cu biblioteca în aer liber, proiectul lui Gelu Bichinet, directorul Bibliotecii Judetene, care în timpul vacantei de varã mutã cãrtile în Copou. Iatã poezia:
Parcul Copou – oglinda orasului
Parcul mirific, loc de relaxare,
E prilej de repaos si visare.
Oazã de liniste, rãcoare,
Pentru bietele pensionare.
Decada primãverii, laleaua o deschide
În compania parfumatelor zambile,
Parfumul lor îmbietor,
Tãmãduiesc sufletul tuturor.
În parc, încã de la intrare,
Te întâmpinã rondul de floare.
Aerul curat, respiratia îmbunãtãteste,
Sãnãtatea îti întãreste.
Din zori, muncitorii lucreazã,
Spatiul verde înfrumuseteazã.
Sub razele toride apa stropesc,
Multicolorele straturi rãcoresc.
Bãncile sunt neîncãpãtoare,
Lumea circulã în deal si în vale.
Bãtrânii în cârjã sprijiniti,
Se opresc, privesc uimiti.
Alãturi de consoarta ce-o urmeazã,
Dragostea, respectul îsi mai pãstreazã.
Politicosi, atenti, simandicosi,
În compania nepotilor frumosi.
Copiii voiosi, se joacã, aleargã,
E lumea lor cea dragã!
În spatiu muzica rãsunã,
E multã voie bunã!
Priceperea celor ce muncesc,
Cuvinte de laudã primesc.
Multumim celor ce se preocupã,
Sã ne facã viata plãcutã.
Cetãtenii orasului se mândresc,
Pentru darul ce-l primesc.
Primarul s-a dovedit bun gospodar,
Oferindu-le un oras nou în dar.
Sã dãm dovadã de bunã cuviintã,
Consumând mai putinã sãmântã!
Personalul de ordine activeazã,
Populatiaîncet, încet o civilizeazã.
