POMENIREA MORTILOR …. Pe 10 februarie, mâine, sunt Mosii de Iarnã sau Mosii de piftii. În fiecare an, în sâmbãta premergãtoare duminicii Înfricosãtoarei Judecãti – ziua în care se lasã sec de carne pentru Postul Sfintelor Pasti, Biserica Ortodoxã face pomenirea celor trecuti la cele vesnice. Aceastã sâmbãtã este cunoscutã în popor sub denumirea “Mosii de iarnã”. În aceastã zi, în toate bisericile se va sãvârsi Sfânta Liturghie, urmatã de Slujba Parastasului pentru cei adormiti. Slujbe de pomenire se sãvârsesc si în cimitire, la mormintele celor dragi. Traditiile si obiceiurile de Mosi diferã de la zonã la zonã, însã de obicei, din cauza frigului, se dã de pomanã piftie de porc (rãciturã) care, dacã nu s-a mâncat toatã în ziua pomenirii (pe 10 februarie în acest an), a doua zi trebuie aruncatã. Pentru cã pe 11 februarie este Lãsata Secului de Carne, intrând în sãptãmâna albã (când nu se mãnâncã carne, fiind dezlegare la lapte, ouã, brânzã), iar miercurea si vinerea din aceastã sãptãmânã este dezlegare la peste.
Praznicul Mosilor de Iarnã, care are loc în acest an mâine, 10 februarie, cinsteste memoria rudelor si prietenilor nostri trecuti de ultimul hotar al vietii pãmântesti. Biserica rânduieste astfel de momente de reculegere, pentru cã nu vede în moarte sfârsitul existentei omului. Cuvântul “mosi” vine de la “strãmosi” si se referã la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul “mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sãrbãtori ce le sunt consacrate, precum si pomenile fãcute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: “Mosii de primãvarã” (de Macinici), “Mosii de varã” (sâmbãta dinaintea Rusaliilor), “Mosii de toamnã” (în prima sâmbãtã din luna noiembrie), “Mosii de iarnã” (sâmbãta dinaintea Duminicii lãsatului sec de carne).
Cinstirea rudelor trecute la viata de Dincolo
Pentru praznicul Mosilor de Iarnã se pregãtesc toti crestinii, sãraci sau bogati, fiecare dupã posibilitãtile sale materiale. În ziua Mosilor de Iarnã, dar si în toate sâmbetele dedicate pomenirii mortilor pânã la Sfintele Pasti, crestinii pãstreazã legãtura cu cei dragi, plecati la viata de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugãciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiti din familia lor. Cinstirea rudelor rãposate se manifestã si prin îngrijirea permanentã a mormintelor. De la cãpãtâiul celor adormiti nu trebuie sã lipseascã Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presãrate sau semãnate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tãmâie si lumânãrile reprezintã, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecati la viata vesnicã. În traditia ortodoxã, în ziua praznicului se aduc la bisericã, pentru a fi sfintite, coliva, prescurea si o sticlã de vin. De asemenea, se sfintesc vase cu mâncare si pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiti le împart dupã slujba de pomenire, atât sãracilor din bisericã, cât si vecinilor, persoanelor sãrmane întâlnite la cimitir si pe stradã, în ziua parastasului.
În Sâmbãta dinaintea Duminicii lãsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru cã în duminica urmãtoare Biserica a rânduit sã se facã pomenire de Înfricosata Judecatã si a doua venire a Domnului la care ne vom înfãtisa toti. Pentru cã multi crestini au murit pe neasteptate si fãrã pregãtirea sau fãrã pocãinta necesarã, Biserica face mijlocire pentru toti acestia, ca sã se bucure de fericirea vesnicã. Atentie, cei dragi decedati de mai putin de un an nu trebuie pomeniti alãturi de ceilalti! Ce înseamna asta concret? Doar cã pentru ei se scrie un pomelnic separat.
Ce trebuie sã faci de Mosii de Iarnã
La cimitir se aprind cel putin douã lumânãri. Credinciosii care fac pomeniri trebuie sã meargã la bisericã de dimineatã, ca sã participe la Sfânta Liturghie. Abia dupã aceastã slujbã mare se oficiazã si parastasul. Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie sã aprindã cel putin douã lumânãri – numãrul minim necesar, potrivit superstitiilor, pentru a încãlzi sufletele mortilor. În Transilvania se pãstreazã obiceiul ca pachetele duse la bisericã sã continã, pe lângã vinul si coliva obligatorii, bucatele preferate de cei pentru care se face pomana. Plus o prãjiturã cu specific local, numitã “pupi” (un chec cu mere). Si în Banat se dã de pomanã un preparat caracteristic zonei – grâu fiert cu brânzã si unt. În plus, în pachete se pune si fripturã de porc. În Bucovina, pachetele contin obligatoriu plãcinte cu brânzã si se împart familiilor necãjite, care au multi copii. În aceastã zi obiceiul cere sã se dea de pomanã sarmale, plãcintã, vin, colivã, colaci, fructe sau chiar si lumânãri aprinse. La mormintele rudelor oamenii trebuie neapãrat sã aprindã cel putin douã lumânãri, care au rolul de a încãlzi sufletele mortilor.
Ce nu trebuie sã faci de Mosii de Iarnã
Cei bãtrâni îsi aduc aminte cã Mosilor de Iarnã li se mai spunea si Mosii de piftii si sâmbãtã piftiilor. Mai mult, aceasta este singurã zi în care se mãnâncã rãcituri sau piftii. Dacã acestea nu erau mâncate în totalitate în aceasta zi, a douã zi erau aruncate. Altfel, frigurile si-ar fi fãcut aparitia în timpul verii. De asemenea, se obisnuieste ca în aceastã zi sã nu se lucreze. Toate femeile care nu tin cont de acest avertisment sunt pedepsite sã tremure precum piftia si sã li se întoarcã pomanã datã. Mai mult, aceastã zi trebuie respectatã cu sfintenie pentru a te feri de nebunie.
