INDOLENTÃ… Nici în folosul lor, nici pentru comunitatea româneascã. Cam asa par sã gândeascã cele douã mostenitoare ale Conacului Rosetti-Solescu. Desi în urmã cu un an si ceva, instanta de judecatã le-a dat dreptate, hotãrând ca mosia boiereascã sã le revinã în totalitate, acestea nu au venit nici pânã acum sã intre în posesie. Ane-Marie Rosetti si Stephanie Rosetti locuiesc în Germania, respectiv Franta si sunt la o vârstã înaintatã. Asta nu scuzã însã atitudinea lor fatã de istoria locului si a clãdirii, care se degradeazã pe zi ce trece. Costurile restaurãrii unui astfel de monument sunt enorme. Dacã ne gândim cã restaurarea Palatului Ecumenesc de la Floresti, partea exterioarã, nu si cea interioarã, a costat 3 milioane de euro, în acest caz, sigur depãseste 5-6 milioane de euro.
Construit în stilul arhitecturii moldovenesti de la începutul anilor 1800, conacul, monument istoric, cu o valoare inestimabilã, zace de ani de zile într-o stare avansatã de degradare. Trecerea timpului si-a pus amprenta asupra clãdiri, dar, parcã, mai mult a contribuit lipsa de educatie a celor care au tinut sã sãrãceascã mosia boiereascã. Au furat de acolo tot ce au putut, de la instalatia electricã pânã la gresie, faiantã si chiar cãrãmidã. Fãrã usi, fãrã geamuri, fãrã orice altceva ce ar putea anima constructia, conacul e mai pustiu ca niciodatã.
Imaginea conacului, în amintirea sãtenilor
În amintirea sãtenilor, a celor care au prins vremurile în care aici functiona o scoalã sau I.A.S -ul Vaslui, va rãmâne în continuare drept unul dintre cele mai frumoase monumente istorice pe care le-au cunoscut. “Îmi aduc aminte cã era frumos tare. Mai intram pe furis înãuntru, cã eram curiosi, dar nu prea ne lãsau. Eu aveam noroc cã un unchi de-al meu era paznic. Cei mai mari decât mine au si învãtat acolo o perioadã. Apoi, dupã cãderea comunismului, totul a cãzut în paraginã”, ne-a spus Ionel Cucu, unul dintre locuitorii comunei Solesti. “Am crescut pe aceste meleaguri, iar ceea ce vedem acum, acest monument istoric lãsat în paraginã, nu reprezintã altceva decât nepãsarea autoritãtilor. Când eram prin clasa a V-a, iar scoala era în renovare, undeva prin anii ’80, am învãtat în clãdire. Era un sentiment frumos pentru noi, cã învãtãm într-o asa clãdire. Întregul complex îngrijit, în parc cresteau ghioceii si erau mai multi arbori, era cu totul o altã imagine. La primul cutremur cred cã va cãdea totul, nu va mai rãmâne nimic”, ne-a mai spus un alt sãtean din Solesti.
“Una dintre mostenitoare a fost cãsãtoritã cu Friedrich Paulus, comandantul armatelor româno-germane la Stalingrad”
“Este cu adevãrat trist ce se întâmplã cu Conacul de la Solesti, unul dintre locurile deosebite si pline de istorie ale Vasluiului. A fost ridicat de postelnicul Iordache Rosetti, care a locuit aici împreunã cu sotia sa, Ecaterina, si cei cinci copii: Constantin, Theodor, Dumitru, Zoe si Elena, cea care avea sã devinã sotia domnitorului Alexandru Ioan Cuza si care va avea un rol foarte important în Unirea Principatelor Unite. În acest conac a functionat I.A.S.-ul Vaslui (n.r. Întreprindere Agricolã de Stat), dar si prima scoalã internat de pe valea Vasluiului. Pãcat cã ulterior a fost lãsat în paraginã, a fost jefuit si de rusi, dar si de locuitori. Dupã ’89, aproape un an de zile cât am condus Directia de Culturã, am depus mai multe memorii pentru a face aici un muzeu etnografic, însã nu am primit niciun rãspuns. Autoritãtile judetene nu au actionat, iar clãdirea a început sã se ruineze. La un moment dat, au apãrut si urmasii – una dintre mostenitoare a fost cãsãtoritã cu Friedrich Paulus, comandantul armatelor româno-germane la Stalingrad – care ceruserã vreo 200.000 de dolari. Bineînteles cã nu li s-a dat, iar situatia degradãrii s-a perpetuat”, ne-a spus etnologul vasluian Dan Ravaru.
Costurile restaurãrii conacului se ridicã la câteva zeci de milioane de euro
“E o decizie nefericitã a instantelor judecãtoresti. Singura posibilitate, ca acest conac sã fie restaurat si repus în circuitul turistic, depinde de statul român, de Ministerul Culturii, de investitii, de fonduri europene. Restaurarea conacului costã foarte mult. Gânditi-vã cã numai restaurarea Palatului Ecumenesc de la Floresti, partea exterioarã, nu si cea interioarã, a costat 3 milioane de euro. Conacul de la Solesti se aflã într-o stare avansatã de degradare, trebuie renovat atât pe exterior, cât si pe interior. Costurile s-ar ridica, cel mai probabil, la câteva zeci de milioane de euro, deci, mai costisitor decât dacã l-ai construi de la zero. Acesti asa-zisi mostenitori, pentru cã nimeni nu va sti vreodatã dacã sunt mostenitorii adevãrati ai familiei Rosetti, nimeni nu poate dovedi validitatea actelor cu care s-au prezentat, de fapt, nu doresc decât sã ia niste bani de la statul român, nicidecum sã investeascã în restaurarea clãdirii. Nici mãcar nu stiu dacã vor ajunge pe aici, sã vadã conacul. Statul român a gresit mult în cazul acestor retrocedãri. Principiul restituirii trebuia abordat altfel. Spre exemplu, în Franta si în Polonia, acest principiu a functionat partial, în sensul cã statul îsi exercita dreptul de preemtiune. Biserici, mãnãstiri, scoli, conace rãmâneau în proprietatea statului, iar proprietarii primeau despãgubiri. Asta era stabilit prin lege si asa se evitau revendicãrile prin procese, tãrãgãnarea lucrurilor, dar, mai ales, degradarea monumentelor istorice”, a spus muzeograful vasluian Laurentiu Chiriac.
