ATENTIONARE… Ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, a declarat, referitor la modificãrile aduse de Parlament legii care reglementeazã starea de alertã, cã „aceste mãsuri trebuie sã fie reasezate”, adãugând cã relaxarea trebuie privitã cu „mai multã precautie”. Oficialul din Sãnãtate a afirmat cã cei care contestã mãsurile luate de Guvern în perioada pandemiei ar fi trebuit sã vorbeascã în urmã cu o lunã si nu acum, când situatia se redreseazã.
Ministrul Sãnãtãtii a explicat mãsurile la care lucreazã Guvernul pentru a fi aplicate dupã 15 mai, când trecem de la starea de urgentã la starea de alertã. Ministrul spune cã va fi nevoie de un echilibru, cãci relaxarea restrictiilor trebuie fãcutã de asa manierã încât sã nu pierdem controlul asupra rãspândirii COVID-19. Tãtaru a mai spus cã Executivul asteaptã de la sefii spitalelor numele celor care au fost în prima linie de luptã cu virusul, astfel încât acestia sã primeascã bonusul de 2.500 de lei promis la salariu. „Guvernul cautã o stare administrativã care sã poatã controla ce se poate întâmpla zilele viitoare. Vrem sã relaxãm restrictii pe care le-am avut, dar trebuie sã avem pârghii dacã vedem o crestere a numãrului de cazuri. În Franta, Germania, tãri care au relaxat, se înregistreazã cresteri. Coreea de Sud, care e un succes, a decis totusi închiderea iar a restaurantelor si cluburilor. Dupã decizia CCR s-au cãutat forme legislative de introducere a stãrii de alertã. Vom cãuta pârghiile necesare pentru a controla situatiile neplãcute ce pot apãrea. E prematur sã deschidem terasele. Legea (stãrii de alertã) trebuie întâi promulgatã de presedinte. Dupã 14-20 de zile, în functie de evolutia epidemiei, putem veni cu alte mãsuri de relaxare. Nu vom opri anchetele epidemiologice, evaluarea persoanelor posibil infectate, testarea; pe regiuni, pe categorii de vârstã vom evalua procentul persoanelor care s-au recuperat. Am discutat cu ministrul Fondurilor Europene, asteptãm de la spitale numele persoanelor care vor primi bonusul la salariu. Sefii trebuie sã dea numele celor care au luptat în prima linie, care au intrat în contact cu pacienți COVID-19”, a declarat Nelu Tãtaru.
Cei care contestã acum mãsurile, ar fi trebuit sã vorbeascã în urmã cu o lunã
Ministrul Sãnãtãtii spune cã cei care contestã mãsurile luate de Guvern în perioada pandemiei ar fi trebuit sã vorbeascã în urmã cu o lunã si nu acum, când situatia se redreseazã. „As fi vrut ca cei care contestã astãzi sã fi vorbit si acum o lunã (…) când eram foarte putini pe baricade si un corp medical lipsit de resurse încerca sã stãpâneascã o pandemie. (…) Noi am început sã gestionãm, sã monitorizãm încã de pe 23 ianuarie când am creat acel grup de lucru pentru monitorizarea si managementul posibilelor infectii cu coronavirus, când epidemia apãruse în China. (…) Primul caz în Romania a fost pe 26 februarie si încã o datã vreau sã repet: gânditi-vã, pe 26 februarie noi aveam un caz, iar Spania avea douã. Haideti sã urmãrim evolutia si sã vedem ce s-a întâmplat din acel moment. (…) Gânditi-vã cã la acest moment, în aceastã pandemie, am putut vedea starea unui sistem medical din România la 30 de ani dupã revolutie, 30 de ani în care nu s-a întâmplat aproape nimic, în care am gãsit visteriile goale, depozitele goale, am gãsit discrepante mari între management si corpul medical”, a mai afirmat ministrul Sãnãtãtii.
