VESTI BUNE… Dupã salariile medicilor si asistentilor medicali din sistemul public de sãnãtate, care în 2018 au crescut direct la nivelul pe care Legea Salarizãrii îl prevede pentru anul 2022, o altã categorie de angajati va beneficia de venituri mai mari. Vorbim de fiziokinetoterapeuti, kinetoterapeuti si profesori de culturã fizicã medicalã, care, începând cu data de 1 iulie 2020, vor avea salariile de bazã prevãzute pentru acelasi an, 2022.
Presedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede majorarea salariilor kinetoterapeutilor, fiziokinetoterapeutilor si profesorilor de culturã fizicã medicalã (CFM) din sistemul sanitar. Potrivit actului normativ, personalul din sistemul sanitar care ocupã functiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut si profesor CFM va beneficia, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bazã prevãzute pentru anul 2022. Astfel, „prin exceptie de la prevederile alin. (4), personalul din sistemul sanitar care ocupã functiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut si profesor CFM, potrivit anexei nr. II, beneficiazã, începând cu data de 1 iulie 2020, de salariile de bazã prevãzute de lege pentru anul 2022”, prevede legea. De asemenea, prin lege sunt majorati coeficientii de salarizare pentru functiile de fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut si profesor CFM, din cadrul unitãtilor sanitare si de asistentã medicosocialã, cu studii superioare, similar majorãrilor acordate, prin Legea nr.51/2020, personalului din aceleasi unitãti sanitare si de asistentã medicosocialã, care ocupã functiile de biolog, biochimist, chimist si fizician, aflate pe acelasi palier de salarizare potrivit ierarhizãrii stabilite prin Legea nr. 153/2017.
Efecte contrare ale cresterilor salariale
Potrivit specialistilor, cresterile salariale care au avut loc, în ultimii ani, în sistemul sanitar au reparat o nedreptate fãcutã, în special, medicilor, însã în acelasi timp au avut si efecte negative. „Existã si efecte pozitive si efecte negative ale acestei mãsuri. Pe de-o parte, aceastã pãturã socialã a fost subfinantatã sau nu a fost plãtitã pe mãsura eforturilor investite în educatie, medicii au sase ani de facultate plus, în medie, încã cinci ani de rezidentiat. Undeva s-a fãcut dreptate, cel putin la medici. Pe de altã parte, au fost si efecte adverse, pentru cã motivatia de a munci a scãzut”, a explicat un consultant specializat în consultanta managementului sanitar si analizã economicã pentru spitale. El a adãugat cã, pânã nu demult, plata pentru performanta medicilor era „plicul”, iar acum a devenit riscant pentru medici sã mai accepte bani de la pacienti, de teamã sã nu fie înregistrati de acestia sau anchetati de procurori. „Salariile au crescut, iar o parte dintre medici nu îsi mai asumã riscul de a primi bani în plus. Pe de altã parte, a dispãrut motivatia de a munci mult si au apãrut probleme de eficientã. Din analizele noastre reiese cã situatia este gravã în ceea ce priveste 15 – 25% dintre medici, care muncesc între putin, extrem de putin si foarte putin. A fost o risipã pe bani publici, pentru cã s-a vãrsat de douã ori mai multi bani într-un sistem care nu s-a schimbat si a scãzut eficienta”, a mai spus consultantul. De asemenea, a mai afirmat el, aceste majorãri de salarii s-au acordat unitar, fãrã sã se facã o diferentiere între volumul de activitate si calitatea muncii, astfel cã un medic cu douã operatii pe sãptãmânã si un medic cu douã operatii pe zi au primit cam aceeasi crestere de salariu.
