|

Octavian Gâdei – Între cenzura regalã si Securitatea Poporului

de Costin Clit

Cenzura regalã s-a fãcut din plin simtitã mai ales în timpul lui Carol al II-lea (1930-1940). Siguranta Generalã se ocupa de presa centralã si de cea regionalã. O serie de publicatii din localitãtile urbane ale actualului judet Vaslui au fost supuse urmãririi de cãtre Siguranta Generalã, dintre care amintim: „Informatorul” (1933), „Vointa Vasluiului” (1935), revista „Tarina” (1937) -Vaslui; „Ecoul” (1933), „Înainte”, „Poveti agricole” (1935), „Sarja”(nr. 1, apare la 17 mai 1936), „Izbânda” (1938) – Bârlad si „Gazeta Husilor” (1937-1938) – Husi.

Octavian Gâdei se adreseazã prefectului judetului Fãlciu pentru a obtine permisiunea tipãririi ziarului „Gazeta Husilor.” „Având în vedere cã aceastã gazetã va avea o orientare din punct de vedere politic – curat democraticã si în spiritul legilor ce ne conduc; cã fondatorii si conducãtorii ei, precum si colaboratorii sunt toti cu studii universitare; si cã aceastã gazetã va cãuta sã umple golul ce existã într-un oras de provincie si capitalã de judet, în ceea ce priveste cultura, orientarea sãnãtoasã a opiniei publice prin lipsa unei gazete; tinând seama de aceste motive, vã rugãm d-le Prefect, sã aprobati aparitia gazetei pe ziua de 15 Decembrie a.c.”

Prin adresa cu nr. 18, din 4 martie 1937, prefectul judetului Fãlciu informa Politia orasului Husi despre aprobarea cererii fãcute de Octavian Gâdei, în vederea aparitiei ziarului „Gazeta Husilor.”

Politia orasului Husi informa la 29 martie 1937 pe directorul general al Politiei Bucuresti despre trimiterea a trei exemplare din ziarul „Gazeta Husilor”, An. I, nr. 1, din 1 ianuarie 1937, tipãrit la 28 decembrie 1936, „ziar local de luptã spiritualã si ideologicã, de informatii si discutii libere.”Proprietarul si directorul ziarului, fãrã un girant responsabil, era Octavian Gâdei, cu domiciliul în strada Stefan cel Mare, nr. 145. Ziarul era tipãrit la tipografia Zanet Corãteanu, situatã pe aceiasi stradã, la nr. 27. Adresa respectivã ne oferã si alte informatii: tirajul ziarului de 1000 de exemplare, dimensiunile ziarului (lungimea de 0,49 cm., lãtimea de 0,35 cm., cu un cuprins de 4 pagini, aparitie lunarã, iar mai târziu sãptãmânalã). Informatiile respective sunt oferite de comisarul V. Blãnitã, seful Biroului Sigurantei, si Hamangiu, seful Politiei din Husi.

Directia Generalã a Politiei cere Serviciului de Informatiuni din cadrul Politiei de Sigurantã, sã comunice urgent informatii precise despre antecedentele lui Octavian Gâdei, transmise la 22 ianuarie 1937. Intrã în discutie si primul numãr al ziarului.

Astfel, prin articolele publicate „se cautã sã se dea ziarului o nuantã de independentã, impartialitate chiar nationalistã, dar nu în genul nationalismului organizatorilor de dreapta pe care le combate – la fel ca si pe cele de stânga, însã aceastã tentativã nu reuseste pe deplin, cãci în articolul intitulat „Drama spaniolã” (din prima paginã) se ia apãrarea guvernului „Frontului Popular” din Spania si în acelasi timp se pune într-o luminã defavorabilã actiunea nationalistã, pornitã de generalii: FRANCO, MULLA SAN. JURJO, QUIERO d’LANO.”Numãrul 2 al ziarului, desi era tipãrit, nu avea aprobarea Ministerului de Interne. Fondurile necesare tipãririi provin din comercializarea ziarului si subventiile primite de la liderii liberali marcanti ai Organizatiei PNL Fãlciu. Publicarea în nr. 2 a unui articol semnat de Mihai Ralea, însotit si de fotografia sa, pe prima paginã, indispune „cercurile liberale.”

La 15 aprilie 1937, Serviciul Politiei de Sigurantã din cadrul Inspectoratului General de Politie din Iasi se adresa directorului general al Politiei Bucuresti, amintind ordinul acestuia cu nr. 18864 / 1937 din 4 martie 1937, conform cãruia „Prefectura judetului Fãlciu a fãcut cunoscut Politiei Husi, cu adresa Nr. 18, ce o anexãm în copie cã Dl. Ministru de Interne Iuca a aprobat aparitia „Gazetei Husilor.” Pe baza aprobãrii respective au apãrut numerele 2 si 3, puse în vânzare la 3 martie 1937, precum si nr. 4, pus în vânzare la 15 martie 1937. Adresa respectivã face referire la cuprinsul gazetei, care „nu mai are nuantã de stânga, ce o avea primul numãr,” dar „se mentine ca punct principal atacurile contra regimului si formatiunilor politice de dreapta.”Avizul Serviciului era favorabil aparitiei ziarului, luându-se „mãsuri de a i se urmãri îndeaproape activitatea si în cazul când va cãuta sã adopte o tendintã care sã-l plaseze în afarã de limitele legale, vom raporta de urmare spre a se lua mãsuri în consecintã.”

Directia Genaralã a Politiei aduce la cunostinta Prefectului judetului Fãlciu, la 16 martie 1938: „Domnul Ministru de Interne sesizat de actiunea tendentioasã si subversivã a publicatiunei „Gazeta Husilor” din acea localitate, a hotãrât suspendarea ei definitivã.”

Directia Generalã a Politiei se adresa Inspectoratului Regional de Politie Iasi pentru al informa despre decizia ministrului de interne care a „hotãrât suspendarea definitivã a publicatiunei „Gazeta Husilor” din Husi, pentru publicare de stiri tendentioase si cu caracter subversiv, în care au fost atacate institutiile de bazã ale Statului si în special Biserica si conducãtorii ei.”

Dupã ce a intrat în atentia Directiei Generale a Politiei, Octavian Gâdei beneficiazã de un dosar personal, întregit de Directia Generalã a Securitãtii Poporului Iasi, care i-a întocmit o fisã personalã, printr-un plutonier major de securitate, pentru a fi mai usor de urmãrit.

Informatiile din fisa personalã sunt vitale pentru creionarea personalitãtii sale. Punem în circulatie aceste informatii, la care adãugãm si câteva oferite de Siguranta interbelicã.. Octavian Gâdei s-a nãscut la 13 martie 1914 în Husi, fiind fiul lui Pavel (fost functionar) si al Elenei. Licentiat în drept, avocat, s-a cãsãtorit cu Tamara, originarã din Basarabia, cu care are un copil. Si-a efectuat serviciul militar în Regimentul 7 Rosiori. În 1935 a încercat sã înfiinteze Frontul Studentesc Democrat la Husi „fãrã a ajunge la un rezultat pozitiv,” având drept colaboratori pe studentii Emil Reiter si Vasile Marinov. În timpul studentiei editeazã, în anii 1934-1935, revista studenteascã „Ideea,” „în care combãtea, violenta studentilor nationalisti.”În „Gazeta Husilor” combate curentul de dreapta. Atitudinea de stânga face ca sã nu fie primit în baroul avocatilor în 1937. Functioneazã ca judecãtor supleant la Tarutino în Basarabia, între 1942-1943 si ca judecãtor în Filiasi între 1943-1945. Între 1945 – 1947 activeazã ca procuror în orasul Husi „în care calitate, nu a aplicat just lupta de clasã fatã de chiaburi, luând cadouri de la acestia.”Dupã 1947 practicã avocatura. Din 1945 a activat în A.R.L.U.S., dar si în I.M.K.A. Era membru al Partidului Muncitoresc Român. „Pânã în prezent nu a fost semnalat sã se manifeste ostil regimului actual. Este inteligent, calm, popular, îi plac jocurile de cãrti.”

(A se vedea Directia Generalã a Arhivelor Nationale, Fond Directia Generalã a Politiei, dosar 121 / 1937).

Octavian Gâdei a publicat lucrãrile: „Ocrotirea minoritãtilor. Originea si evolutia ideii. Istoricul dreptului pozitiv. Anexã Textul tratatului de ocrotire”, Iasi, 1935; „Frãtia de cruce si frãtia de mosie”, Husi, 1938; „Contestatia în dreptul procedural penal”, Iasi, 1941; a tradus si publicat în 1934 lucrarea „Terza Scuola” în dreptul penal”, de Emanuele Carnevale.

Profesorul Mihai Ciobanu scria, în revista „Prutul,”iunie 2003, despre Octavian Gâdei, cu care a fost vecin între 1960-1968. „A murit nestiut de nimeni dupã ce mai înainte i-a murit sotia.”