|

OUG privind accesul pacientilor la servicii medicale, indiferent de furnizor, explicatã pe întelesul tuturor

MODIFICÃRI… Ordonanta de Urgentã privind accesul pacientilor la servicii medicale indiferent de furnizori, publici sau privati, a fost publicatã miercuri în Monitorul Oficial. Vorbim despre o ordonantã de urgentã care a stârnit foarte multe controverse în ultima perioadã. Nu putine au fost vocile care au afirmat cã, odatã cu publicarea ei în Monitorul Oficial, sistemul de sãnãtate se va privatiza, iar românii cu venituri mici vor avea de suferit, pentru cã nu vor avea cu ce sã plãteascã serviciile medicale de care vor beneficia. Ziarul Vremea Nouã publicã azi cele mai importante modificãri aduse legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãtii, cu motivãrile si observatiile legiutorului, în asa fel încât parcurgând textul sã vã formati o opinie obiectivã, neinfluentatã de interesele vreuneia dintre pãrtile implicate, fie cã vorbim de sistemul public de sãnãtate, fie cã vorbim de cel privat.

Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãtii, precum si Ordonanta de Urgentã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemizatiile de asigurãri sociale de sãnãtate a fost publicatã în Monitorul Oficial. Ordonanta acordã furnizorilor privati dreptul de a acorda servicii medicale bugetate de stat, în anumite conditii prevãzute de lege. Poate cea mai importantã modificare adusã legii privind reforma în sãnãtate este fãcutã la articolul 111, unde se introduce un aliniat (3+1) cu urmãtorul cuprins: ” Cheltuielile pentru îngrijirea pacientilor aflati în stare criticã sau cu acuze ce ridicã suspiciunea unei afectiuni acute grave care nu pot fi acoperite din sumele obtinute pe baza contractelor încheiate de cãtre spitalele private cu casele de asigurãri de sãnãtate, vor fi decontate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãtii. Sumele aferente decontului per caz nu pot depãsi sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgentã.” De asemenea, la acelasi articol se introduce paragraful nou “Procedurile si conditiile privind decontarea cheltuielilor prevãzute la alin. (3+1) se stabilesc în mod concurential, transparent si nediscriminatoriu prin hotãrâre a Guvernului”.

Pacientul va fi tratat cu aceiasi bani si la spitalul de stat si la spitalul privat

În motivarea modificãrii articolului mai sus mentionat legiutorul spune cã: “Aceastã prevedere permite integrarea unor centre noi în programele destinate pacientilor critici (cu infarct miocardic sau cu accident vascular cerebral). Actiunile prioritare sunt destinate tuturor pacientilor si au ca scop salvarea persoanelor aflate în situatii critice. Timpul de interventie este vital în aceste cazuri. De exemplu, în cazul infarctului miocardic acut, pacientul trebuie sã ajungã pe masa unui angiograf, într-un centru specializat, în maxim 120 de minute, asa cum prevãd regulile impuse de Ghidul European al Societãtii europene de Cardiologie. Unitãtile sanitare private care vor acorda îngrijiri pacientilor critici vor fi selectate exact dupã rigorile impuse si spitalelor publice si se urmãreste dacã acestia dispun de aparaturã performantã, de ultimã generatie, dar si de echipe de medici si asistente medicale specializate corespunzãtor. Un exemplu care deja este implementat în sistemul medical românesc si a deventi functional este interventia privatului în cadrul programelor curative pe partea oncologicã, pe dializã. S-a realizat degrevarea sistemul public si a sporit calitatea serviciilor medicale oferite pacientilor. De asemenea, s-a lãmurit pe deplin si urmãtoarea temã controversatã: Ce se întâmplã cu pacientul care face o complicatie medicalã, într-un spital privat? Va fi transferat la spitalul de stat, pentru continuarea tratamentului? Nu! El va fi tratat în acea unitate spitaliceascã, în continuare, iar decontul suplimentar va fi asigurat de la bugetul Ministerului Sãnãtãtii. Sumele aferente decontului per caz nu pot depãsi sumele decontate pentru cazuri similare din sistemul public de urgentã.”

Pacientii, scutiti de orice fel de coplatã

Prin completarea articolului 52 din legea 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãtii, se prevede cã pacientii vor fi scutiti de orice fel de coplatã. ” Pentru bolnavii inclusi în programele nationale de sãnãtate decontate din bugetul FNUASS, respectiv bugetul Ministerului Sãnãtãtii precum si pentru cei care beneficiazã de servicii medicale în baza art. 100 si art. 111, furnizorii publici si privati au obligatia de a nu încasa sume suplimentare fatã de cele decontate potrivit actelor normative în vigoare.” Legiutorul spune cã, odatã cu aceastã completare a articolului, pacientul este scutit de orice fel de coplatã, fie cã vorbim de spitalul de stat sau de cel privat. “Deja în spatiu public s-a lansat ideea cã bolnavii inclusi în aceste programe vor fi obligati sã plãteascã sume suplimentare, dacã vor fi tratati în spitale private. Acest articol din Ordonantã lãmureste pe deplin stirea falsã, atât de intens mediatizatã: Nu existã coplatã pentru bolnavii care vin la spitalul privat. În cadrul programelor de sãnãtate, bolnavii nu vor plãti contributii personale, chiar dacã serviciile vor fi acordate la spitalele private care vor derula astfel de programe de sãnãtate”, se aratã în observatiile legiutorului.

Coplata a fost introdusã de Guvernul Dãncilã

Reprezentantii Ministerului Sãnãtãtii precizeazã cã fãrã aceste modificãri aduse legii 95/2006, pacientii erau obligati sã-si plãteascã o parte din spitalizare, ca urmare a unei ordonante datã de guvernarea social-democratã. “Guvernul Dãncilã, prin Ordonanta 27 din 2019, propunea din aprilie anul acesta, contributie personalã pentru unele servicii medicale din ambulatoriul clinic, paraclinic si internarea continuã. Actuala echipã de la Ministerul Sãnãtãtii tocmai a îndreptat acest lucru, realizând o reformã adâncã a sistemului medical. S-a deschis posibilitatea pacientilor sã se trateze în clinicile private, fãrã coplatã, pentru servicii medicale de tip integrat, finantate din programele nationale ale CNAS si s-a extins aria de acoperire a unitãtilor spitalicesti care au acces la programele prin Actiuni Prioritare, dedicate pacientilor aflati în stare criticã (infarctul miocardic acut, AVC, etc). Deocamdatã se lucreazã pe douã programe pilot, cel de oncologie si de boli cardiovasculare, pentru cã bolile aferente programelor sunt cu cea mai mare ratã de mortalitate din România. Pe viitor o sã se extindã si la alte programe de sãnãtate curative. Pentru aceste servicii medicale de tip integrat, pacientii nu vor plãti nimic în plus, nici acum si nici din aprilie 2021, indiferent unde se vor trata (la public sau la privat).”

Persoanele cu autism, beneficiare ale programelor de sãnãtate

O altã modificare importantã adusã legii, vizeazã articolul 48, aliniatul 2, litera b, care a fost completat astfel: “Programele nationale de sãnãtate se adreseazã domeniilor de interventie în sãnãtatea publicã dupã cum urmeazã: programe nationale de sãnãtate curative care au drept scop asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sãnãtãtii publice, altele decât TBC si HIV/SIDA si transplant de organe, tesuturi si celule, precum si acordarea de servicii medicale, servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburãri din spectrul autist, servicii integrate, dupã caz, potrivit prevederilor art. 51 alin. (4).” Trebuie mentionat cã înainte de a fi fãcutã modificarea, legea nu avea inclusã partea cu persoanele diagnosticate cu tulburãri din spectrul autist. Ce înseamnã asta? Explicã tot legiutorul: “Se reglementeazã cadrul legal pentru acordarea unor servicii medicale integrate, dupã modelul celorlalte state din UE, precum si servicii conexe, în cadrul unor programe nationale de sãnãtate curative. Un exemplu este noul program national, ce va demara în anul 2020, pentru persoanele cu afectiuni din spectrul autist. Astfel, în cadrul programelor nationale de sãnãtate curative, pentru unele dintre aceste programe vor fi acordate servicii integrate, ce pot cuprinde, dupã caz, medicamente, servicii medicale, investigatii paraclinice, servicii de recuperare, logopedie, consultatii psihologice”.

Se debirocratizeazã acordarea concediilor medicale pentru persoanele diagnosticate cu tuberculozã, SIDA si neoplazii!

La articolul 13, cel privind durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporarã de muncã, s-a fãcut urmãtoarea modificare. ” Durata de acordare a concediului si a indemnizatiei pentru incapacitate temporarã de muncã este mai mare în cazul unor boli speciale si se diferentiazã dupã cum urmeazã: a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate, denumitã în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sãnãtãtii; b) un an si 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA si neoplazii, în functie de stadiul bolii; c) pe toatã perioada de tratament, pânã la vindecare, pentru tuberculozã.” Practic, prin aceste modificãri, spun initatorii Ordonantei de Urgentã, “se reglementeazã perioada de acordare a concediilor medicale în cazurile de tuberculozã, în sensul cã persoanele diagnosticate cu tuberculozã, asigurate în cadrul sistemului public de asigurãri sociale de sãnãtate, au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporarã de muncã, fãrã conditii de stagiu de cotizare, pe toatã perioada de tratament, pânã la vindecare, în concordantã cu dispozitiile Legii nr. 302/2018. Totodatã, în vederea debirocratizãrii si îmbunãtãtirii accesului persoanelor asigurate la concedii medicale si indemnizatii de asigurãri sociale de sãnãtate, se eliminã obligatia prezentãrii în fiecare lunã la medicul expert al asigurãrilor sociale al bolnavilor diagnosticati cu SIDA si neoplazii, în functie de stadiul bolii, pentru prelungirea acestor concedii medicale dupã perioada de un an, pânã la un an si sase luni”.

“Un sistem sanitar modern, care pune pacientul în prim-plan”

Ministrul Sãnãtatii, Victor Costache, sustine cã toate modificãrile aduse legislatiei au menirea de a moderniza sistemul sanitar românesc si de a plasa pacientul în centrul atentiei. Seful Sãnãtãtii a mai precizat cã în România existã “prea multi pacienti si prea putine spitale”, adãugând cã, pânã la construirea unor spitale noi, ar trebui, “în interesul pacientilor”, sã fie folosite spitalele care au locuri, dar nu pot fi utilizate din cauza legislatiei. Ministrul a mai afirmat cã în România un pacient din doi moare “inutil” în spitale. “Un pacient din doi moare în spitalele noastre inutil. Avem prea multi pacienti, prea putine spitale. Ne chinuim sã construim spitale regionale si am reusit sã punem acest mega proiect de infrastructurã atât de important pentru pacientii din România în linie dreaptã. Dar primele spitale vor fi construite în 2027. Tot insist sã avem o hartã. Aceste spitale vor fi construite în Cluj, Iasi si Craiova. Ce facem în restul tãrii? Trebuie sã ne modernizãm spitalele publice pe care le avem. (…) Paradoxal, avem locuri în spitale pe care nu le folosim din cauza legislatiei. Pânã ne modernizãm spitalele si construim spitale noi, haideti sã folosim si spitalele pe care le avem, în interesul pacientilor”, a declarat Costache, la cea mai recentã conferintã de presã sustinutã.