spot_imgspot_img
9.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

Pãrinte Iezechiel dezvãluie locul unde a ajuns mica comoarã strânsã de fostul episcop Onilã

- Advertisement -

ADEVÃR…Preotul duhovnic de la mãnãstirea Floresti, Ariton Iezechiel aruncã bomba în Postul Mare al Pastelui si spune ce a fãcut fostul episcop cu banii strânsi de pe antimise, imediat dupã intronizarea sa. Acest subiect fierbinte al banilor a fost reactivat imediat dupã ce Corneliu Onilã a fost înlãturat de la Episcopie, dupã scandalul sexual. Era acuzat cã din lãcomie, acesta a pus un bir înrobitor pe preoti când li s-a dat antimus (pânza sfintitã de pe masa din altar, fãrã de care nu poate fi oficiatã o liturghie, n.r.), cu însemnele sale, iar banii, o sumã fabuloasã estimatã la 5 miliarde de lei vechi ar fi ajuns în conturile sale. Pãrintele Iezechiel vine si pune ordine în acest scandal, spunând cã sumele strânse pe antimise nu au fost asa mari, iar banii au ajuns la mãnãstirea sa, care avea mare nevoie de acestia, pentru picturã. „Sumele strânse de pe antimise de Prea-Sfintitul Onilã au ajuns la noi, la Floresti, pentru refacerea picturii mãnãstirii noastre. Este corect sã spunem adevãrul si dumneavostrã sã corectati, ca ziar, stirea eronatã pe care ati publicat-o, fiindcã se apropie Sãptãmâna Mare si asa se cuvine. Prima transã trimisã de pãrintele Corneliu a fost de 1,5 miliarde lei vechi, dupã care ne-a mai trimis si alti bani. De asta dumnealui este ctitorul bisericii noastre”. Si la venirea PS Ignatie în Episcopia Husilor s-au schimbat aceste antimise, numai cã acesta le-a dãruit parohiilor, fãrã nicio pretentie financiarã. A fost un gest care la acea vreme i-a uimit pe preotii judetului, obisnuiti cu birurile impuse de Corneliu, ce anunta o nouã ordine, cea a moralitãtii în Eparhie.

Antimisul – conform normelor Bisericii Ortodoxe Române – este o pânzã sfântã, în care se regãsesc diferite moaste, fiind consideratã purtãtoare a Sfântului Duh. Astfel, pentru o bisericã din mediul rural, Onilã, când a fost uns episcop a cerut 1.500 de lei pe un antimis, iar în orase pretul a ajuns la 2.500 de lei. S-a adunat, astfel, o avere de câteva miliarde de lei vechi, despre care s-a spus cã a intrat în conturile noului episcop. S-a mai spus cã pentru a nu fi controlat de cineva, Onilã ar fi decis sã deschidã un cont pe numele soferului sãu personal, cãlugãrul Cleopa. Astfel, desi cãlugãrul era sãrac lipit, în conturile sale se credea cã au ajuns câteva miliarde de lei vechi. Bârfe, zvonuri, discutii subterane, niciodatã confirmate. Adevãrul iese la ivealã abia acum, la doi ani de la plecarea lui Onilã din fruntea Eparhiei. „Prea-Sfintitul Corneliu a fost mereu încântat de mãretia Mãnãstirii Floresti si a fost impresionat de Icoana Fãcãtoare de Minuni din biserica noastrã. Atunci mi-a spus cã toti banii de pe antimise vor fi trimisi la mãnãstirea noastrã, ceea ce s-a si întâmplat. Initial, ne-a trimis o primã transã, de 1,5 miliarde lei vechi, dupã care ne-a mai trimis si alti bani, dar nu s-au strâns asa multi bani cum s-a vehiculat. Acesta este adevãrul, trebuie sã spunem aceste lucruri, este o perioadã specialã pentru toti credinciosii, în care este nevoie sã spunem aceste adevãruri”, explicã cãlugãrul Iezechiel. Numitã si „Sfânta de la Floresti”, icoana care l-a impresionat pânã la lacrimi pe fostul episcop, îmbrãcatã în argint si poleitã cu aur, o înfãtiseazã pe Maica Domnului tinându-l în brate pe pruncul Iisus. Icoana a fost realizatã în anul 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua sotie a lui Constantin Mavrocordat, sub supravegherea Mitropolitului Daniil al Sidei, din Asia Micã. Este descrisã în cartea „Sfintele icoane fãcãtoare de minuni din România”, semnatã de arhimandritul Ioanichie Bãlan, ca fiind singura icoanã fãcãtoare de minuni din judetul Vaslui si Episcopia Husilor.

Corneliu, un episcop contestat, dar recunoscut la Floresti drept ctitor

Pãrientele Iezechiel este ferm atunci când ne interesãm de ce încã pe peretele interior al mãnãstirii, figura pictatã a fostului episcop nu este înlocuitã: „Pentru cã ne-a ajutat atât de mult, noi spunem cã Prea-Sfintitul Corneliu este ctitor la Mãnãstirea Floresti. Fãrã acei bani de care v-am spus, nu am fi început atât de reprede pictura pe interior. Si au mai fost si alti bani, nu numai cei de pe antimise. Apoi ne-a sprijinit pe toate planurile sã obtinem finantarea pentru a termina de reabilitat biserica si palatul de vis-a-vis. De asta noi îl pretuim pe pãrintele Corneliu ca ctitor, si din acest motiv e pictat pe peretele mãnãstirii noastre”. Sunt peste patru secole de când mãnãstirea vietuieste pe aceste meleaguri. Abia acum, dupã ce cãlugãrul Iezechiel a preluat frâiele mãnãstirii, lãcasul de cult a cãpãtat o imagine nouã, frumoasã, pentru miile de credinciosi care calcã pragul mãnãstirii, anual. Arhitectura neogoticã, dar si locurile încãrcate de sfintenie si istorie, deopotrivã, fac din ansamblul monahal un obiectiv cu adevãrat special. Pânã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, mãnãstirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune însã cã numele lãcasului de cult vine de la o cãlugãritã, Floarea, care a ridicat o bisericã de lemn cu hramul „Sfântul Niolae”. Mãnãstirea a fost înfiintatã în 1590, de cãtre Cârstea Ghenovici, vornicul Tãrii de Sus, însã constructia marii biserici a început pe la 1843-1844.

ADEVÃR…Preotul duhovnic de la mãnãstirea Floresti, Ariton Iezechiel aruncã bomba în Postul Mare al Pastelui si spune ce a fãcut fostul episcop cu banii strânsi de pe antimise, imediat dupã intronizarea sa. Acest subiect fierbinte al banilor a fost reactivat imediat dupã ce Corneliu Onilã a fost înlãturat de la Episcopie, dupã scandalul sexual. Era acuzat cã din lãcomie, acesta a pus un bir înrobitor pe preoti când li s-a dat antimus (pânza sfintitã de pe masa din altar, fãrã de care nu poate fi oficiatã o liturghie, n.r.), cu însemnele sale, iar banii, o sumã fabuloasã estimatã la 5 miliarde de lei vechi ar fi ajuns în conturile sale. Pãrintele Iezechiel vine si pune ordine în acest scandal, spunând cã sumele strânse pe antimise nu au fost asa mari, iar banii au ajuns la mãnãstirea sa, care avea mare nevoie de acestia, pentru picturã. „Sumele strânse de pe antimise de Prea-Sfintitul Onilã au ajuns la noi, la Floresti, pentru refacerea picturii mãnãstirii noastre. Este corect sã spunem adevãrul si dumneavostrã sã corectati, ca ziar, stirea eronatã pe care ati publicat-o, fiindcã se apropie Sãptãmâna Mare si asa se cuvine. Prima transã trimisã de pãrintele Corneliu a fost de 1,5 miliarde lei vechi, dupã care ne-a mai trimis si alti bani. De asta dumnealui este ctitorul bisericii noastre”. Si la venirea PS Ignatie în Episcopia Husilor s-au schimbat aceste antimise, numai cã acesta le-a dãruit parohiilor, fãrã nicio pretentie financiarã. A fost un gest care la acea vreme i-a uimit pe preotii judetului, obisnuiti cu birurile impuse de Corneliu, ce anunta o nouã ordine, cea a moralitãtii în Eparhie.

Daniel TÃNÃSUC

Antimisul – conform normelor Bisericii Ortodoxe Române – este o pânzã sfântã, în care se regãsesc diferite moaste, fiind consideratã purtãtoare a Sfântului Duh. Astfel, pentru o bisericã din mediul rural, Onilã, când a fost uns episcop a cerut 1.500 de lei pe un antimis, iar în orase pretul a ajuns la 2.500 de lei. S-a adunat, astfel, o avere de câteva miliarde de lei vechi, despre care s-a spus cã a intrat în conturile noului episcop. S-a mai spus cã pentru a nu fi controlat de cineva, Onilã ar fi decis sã deschidã un cont pe numele soferului sãu personal, cãlugãrul Cleopa. Astfel, desi cãlugãrul era sãrac lipit, în conturile sale se credea cã au ajuns câteva miliarde de lei vechi. Bârfe, zvonuri, discutii subterane, niciodatã confirmate. Adevãrul iese la ivealã abia acum, la doi ani de la plecarea lui Onilã din fruntea Eparhiei. „Prea-Sfintitul Corneliu a fost mereu încântat de mãretia Mãnãstirii Floresti si a fost impresionat de Icoana Fãcãtoare de Minuni din biserica noastrã. Atunci mi-a spus cã toti banii de pe antimise vor fi trimisi la mãnãstirea noastrã, ceea ce s-a si întâmplat. Initial, ne-a trimis o primã transã, de 1,5 miliarde lei vechi, dupã care ne-a mai trimis si alti bani, dar nu s-au strâns asa multi bani cum s-a vehiculat. Acesta este adevãrul, trebuie sã spunem aceste lucruri, este o perioadã specialã pentru toti credinciosii, în care este nevoie sã spunem aceste adevãruri”, explicã cãlugãrul Iezechiel. Numitã si „Sfânta de la Floresti”, icoana care l-a impresionat pânã la lacrimi pe fostul episcop, îmbrãcatã în argint si poleitã cu aur, o înfãtiseazã pe Maica Domnului tinându-l în brate pe pruncul Iisus. Icoana a fost realizatã în anul 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua sotie a lui Constantin Mavrocordat, sub supravegherea Mitropolitului Daniil al Sidei, din Asia Micã. Este descrisã în cartea „Sfintele icoane fãcãtoare de minuni din România”, semnatã de arhimandritul Ioanichie Bãlan, ca fiind singura icoanã fãcãtoare de minuni din judetul Vaslui si Episcopia Husilor.

Corneliu, un episcop contestat, dar recunoscut la Floresti drept ctitor

Pãrientele Iezechiel este ferm atunci când ne interesãm de ce încã pe peretele interior al mãnãstirii, figura pictatã a fostului episcop nu este înlocuitã: „Pentru cã ne-a ajutat atât de mult, noi spunem cã Prea-Sfintitul Corneliu este ctitor la Mãnãstirea Floresti. Fãrã acei bani de care v-am spus, nu am fi început atât de reprede pictura pe interior. Si au mai fost si alti bani, nu numai cei de pe antimise. Apoi ne-a sprijinit pe toate planurile sã obtinem finantarea pentru a termina de reabilitat biserica si palatul de vis-a-vis. De asta noi îl pretuim pe pãrintele Corneliu ca ctitor, si din acest motiv e pictat pe peretele mãnãstirii noastre”. Sunt peste patru secole de când mãnãstirea vietuieste pe aceste meleaguri. Abia acum, dupã ce cãlugãrul Iezechiel a preluat frâiele mãnãstirii, lãcasul de cult a cãpãtat o imagine nouã, frumoasã, pentru miile de credinciosi care calcã pragul mãnãstirii, anual. Arhitectura neogoticã, dar si locurile încãrcate de sfintenie si istorie, deopotrivã, fac din ansamblul monahal un obiectiv cu adevãrat special. Pânã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, mãnãstirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune însã cã numele lãcasului de cult vine de la o cãlugãritã, Floarea, care a ridicat o bisericã de lemn cu hramul „Sfântul Niolae”. Mãnãstirea a fost înfiintatã în 1590, de cãtre Cârstea Ghenovici, vornicul Tãrii de Sus, însã constructia marii biserici a început pe la 1843-1844.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.