|

Pensiile speciale pentru alesii locali împart administratia de la Vaslui în douã tabere

TOT MAI MULTE DISCUTII…Codul administrativ a fost adoptat de Camera Deputatilor în ciuda prevederilor controversate pe care le cuprinde, mai urmeazã doar ca presedintele Iohannis sã-l promulge. Pensii speciale pentru alesii locali si eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minoritãtilor în institutii publice se numãrã printre prevederile acestui nou cod, care a împãrtit administratia localã de la Vaslui în douã tabere. Unii sustin, cumva de formã, cã nu trebuiau date acele pensii speciale pentru primarii cu mai multe mandate, iar altii sustin cã pensiile ar veni ca o manã cereascã la pensiile pe care le primesc dupã o viatã de muncã în administratie, foarte mici. „M-am îmbolnãvit când am iesit la pensie, acum doi ani de zile, vãzând ce pensie am dupã 41 de ani de muncã în primãrie: doar 1.200 de lei. Cum sã trãiesti cu acesti bani? Am prins si salarii mici, ca primari, este adevãrat”, spune Mircea Scutelnicu, fost primar al comunei Gârceni, cu patru mandate în spate. Un alt fost primar, cu cinci mandate de primar, este si Aurel Turcu, de la Dragomiresti, care are si el o pensie foarte micã, iar acele indemnizatii speciale, de maxim 2.400 de lei, ar însemna foarte mult pentru fostul edil. În acest moment, de Codul Administrativ si pensiile speciale – vorbind de persoane care au prins mandate întregi si au ajuns la vârsta pensionãrii – ar putea sã beneficieze în jur de 200 de fosti primari, viceprimari sau consilieri, în tot judetul.

Nu e liniste deloc în Parlament, dupã aprobarea noului Cod Administrativ. USR face apel la parlamentarii liberali sã semneze sesizarea care va merge cãtre Curtea Constitutionalã. De mentionat cã unii parlamentari ai PNL au votat fie pentru acest cod administrativ, fie s-au abtinut. Presedintele USR, deputatul Dan Barna, a afirmat cã, în forma adoptatã, Codul administrativ transformã România într-un stat feudal. „În momentul de fatã ne mai trebuie 4 semnãturi si facem un apel la PNL, niciun membru din PNL nu a semnat aceastã cerere, facem un apel sã ne acorde cele 4 semnãturi pentru cã este o mizã mult mai importantã pentru România decât a strica bucuria a unor pensii speciale de care primarii în functie înteleg cã sunt foarte entuziasmati. Apelul nostru este foarte ferm cãtre PNL, sã se implice în acest proces democratic si necesar pentru ceea ce înseamnã o administratie europeanã în România si nu o administratie de tip sovietic”, a motivat Dan Barna. Întrebat dacã a discutat cu presedintele PNL, Ludovic Orban, Barna a arãtat cã, din ceea ce întelege, „PNL nu doreste sã se punã rãu cu primarii proprii”. „Lucrurile sunt mult mai complicate. Sperãm ca limbajul acesta duplicitar sã treacã totusi la faza de concret, în sensul asumãrii, dacã sunt colegii nostri din PNL de acord, sã sustinã Codul lui Liviu Dragnea sau împotriva lui”, a afirmat, la rândul sãu, presedintele PMP, deputatul Eugen Tomac. Potrivit acestuia, unii dintre parlamentarii PNL care au dorit sã semneze, alãturi de PMP si USR, sesizarea cãtre CCR, „au primit interdictie de la partid sã semneze o astfel de contestatie”.

La Bucuresti se vãd într-un fel, la Vaslui în altul!

Cam asa stau lucrurile în Parlament. De la Vaslui, lucrurile se vãd un pic altfel. Dupã cum spune presedintele USR, primarii liberali de aici ar dori, când vor iesi la pensie de drept, sã primeascã si ei câteva mii de lei în plus la pensii, deci nu se pot opune fãtis acestui Cod Administrativ. La fel, primarii de la PSD din judetul Vaslui asteaptã si ei ca legea sã fie pusã în aplicare, mai ales cã de aici sunt cei mai multi alesi locali care au prins trei, patru sau cinci mandate în primãrii si acum au iesit la pensii cu pensii foarte mici. În Pungesti, de exemplu, sunt trei fosti primari sau viceprimari care pot beneficia de aceste pensii speciale, la Ivãnesti sunt douã persoane, la Gârceni sunt douã sau trei persoane, iar enumerarea poate continua. Cam 200 de fosti primari sau viceprimari, iesiti la pensie în judetul Vaslui, ar putea beneficia de aceste pensii speciale. De pensii speciale vor beneficia si Dumitru Buzatu, actualul presedinte de CJ, sau Corneliu Bichinet, fost presedinte si fost vicepresedinte la judet, ambii cu câte trei mandate. „Eu, ce sã spun? Nu ar fi rãu ca peste câtiva ani, când voi iesi la pensie, sã mai primesc ceva bani de la stat pentru mandatele de la primãrie. Am prins pensii de 2.500, 3.000 de lei, maxim, cum sã avem pensii mari, când vom iesi de drept? Nu pot sã spun mai multe, cã mi-ar sãri lumea în cap, sã audã cã vorbesc de pensie specialã pentru mine. As vrea sã-l vãd pe acel primar care vine cu o cerere scrisã de el, în care spune cã nu este de acord sã primeascã aceste indemnizatii speciale”, explicã un primar din judet, care nu vrea sã-si dea numele. Cumva, unii dintre primarii actuali, care se pregãtesc de pensie peste 3-4 sau 5 ani, se bucurã de faptul cã acest Cod Administrativ nu mai precizeazã sursele de la bugetul local, pentru plata pensiilor speciale ale alesilor locali, pentru cã banii vor veni de la bugetul de stat. O altã modificare în proiectului adoptat de deputati le permite alesilor locali sã poatã fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploateazã o întreprindere individualã sau o întreprindere familialã”. A trecut si prevederea legatã de pensiile speciale ale alesilor locali care, la încetarea mandatului acestora si la momentul în care vor iesi la pensie de drept, dupã 65 de ani, vor fi suportate din bugetul de stat, adicã „Persoanele alese începând cu anul 1992 de cãtre cetãteni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect si liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, care îndeplinesc conditiile vârstei standard de pensionare”. „Ale vârstei standard de pensionare redusã asa cum sunt prevãzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sau cele prevãzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizatie pentru limitã de vârstã de la data la care li se acordã drepturile de pensie pentru limitã de vârstã, dar nu mai devreme de data încetãrii mandatului aflat în derulare”, se aratã în articolul 248 din proiectul Codului administrativ. „Ar fi bine sã treacã, sã primim si noi o pensie mai acãtãrii. Eu, de exemplu, nu am avut si nici nu voi avea vreo afacere, deci nu pot spune cã voi trãi din veniturile aduse de afacerea mea, la bãtrânete. Dacã statul român ne dã aceste drepturi, de ce sã nu le primim? As fi ipocrit sã spun cã mi-ar strica 2.400 de lei în plus la pensie, pentru cele trei mandate de pânã acum”, explicã unul dintre primarii PSD din judet.

Mircea Scutelnicu, fost primar: „Am iesit la pensie cu 1.200 de lei. Iohannis a fost si el primar, deci primeste si el pensie specialã”

La Gârceni, fostul primar Mircea Scutelnicu a pus suflet pentru comunitatea sa si a iesit la pensie în urmã cu doi ani, dupã 41 de ani de administratie. „Când am vãzut ce pensie voi avea, doar 1.200 de lei, m-am îmbolnãvit. 41 de ani de muncã în primãrie, ca secretar, primar, si iatã la ce pensie am ajuns. Acum, a mai crescut si am ajuns la 1.600 de lei. Cum sã trãiesti cu acesti bani. Mai ales cã suntem bolnavi? Stau si mã uit la televizor, tot astept sã vãd ce va fi cu legea asta, cu Codul ãsta administrativ. De ce sã nu-l promulge Iohannis? El nu a fost primar la Sibiu vreo trei sau patru mandate? Nu are interesul sã primeascã si el o pensie specialã, ca fost primar? Sper sã treacã de toate semnãturile, de Curtea Constitutionalã, sã mai primim câteva sute de lei în plus la pensie”, explicã Scutelnicu, care a prins patru mandate la primãrie. „Eu nu înteleg: pe timpul lui Ceausescu, ca secretar, aveam 3.200 de lei salariu, iar când am iesit la pensie, ca primar, aveam doar 2.700 de lei. Cum vine asta? Acum, e mai bine, primarii iau 40 sau 50 de milioane de lei vechi, numai femeile de serviciu dacã mai iau sub 20 de milioane”, mai spune fostul primar.