JENANT… Au trecut patru luni din Anul Centenarului, asa cum le place autoritãtilor române sã se batã cu cãrãmida în piept, dar lucrurile nu stau deloc bine în cazul proiectelor care leagã românii de pe cele douã maluri ale Prutului. La Fãlciu, de exemplu, desi primãria cere de ani de zile un ajutor din partea statului, pentru a transforma vechiul pod de cale feratã în punct de trecere a frontierei, care sã lege românii de pe Valea Prutului de cei de la Leova si raioanele din jur, nu se miscã nimic. Între vama Albita, de la Vaslui, si cea de la Oancea, în judetul Galati, pe o distantã de peste 60 km, nu mai este niciun alt pod care sã facã legãtura între cele douã maluri ale Prutului, însã autoritãtile par sã nu vadã nimic. Lucrurile nu se vor misca, câtã vreme discutiile despre relatii de prietenie si frãtie rãmân doar la nivel declarativ, în Guvernul României, în timp ce moldovenii par mai interesati de ridicarea unor noi poduri peste Prut.
Podul de la Fãlciu nu poate deveni punct de trecere a frontierei, din cauza unor probleme declarate de autoritãtile române ca imposibile. Cu 28 de ani în urmã, pentru o perioadã scurtã de timp, între România si Republica Moldova nu a existat granitã. Cu aceastã ocazie, pentru prima oarã dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, frontiera româno-sovieticã a putut fi traversatã fãrã acte. Primul Pod de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. Locuitorilor din România li s-a permis, între orele 13.00 si 19.00, sã treacã Prutul fãrã pasaport si vizã. La eveniment au participat aproximativ 1,2 milioane de oameni, din care câteva zeci de mii au trecut pe podul de la Fãlciu. La 28 de ani de la acele evenimente, podul de la Fãlciu ajunge o ruinã, iar autoritãtile române nu sunt deloc interesate de ceea ce vor locuitorii de pe cele douã maluri ale Prutului. Sunt nenumãrate memorii trimise de primarul de Fãlciu pe adresa Guvernului României, fãrã niciun succes. “Calea feratã Prut 2 – Fãlciu nu a mai fost exploatatã începând cu anul 2000. Actualul pod feroviar a fost construit în anul 1951, iar în ultimii 10-20 de ani nu au mai fost efectuate lucrãri de întretinere a podului. În prezent, lipseste expertiza tehnicã de specialitate privind starea actualã a infrastructurii si suprastructurii podului, nu existã furnizori de sisteme carosabile elastice sau rigide destinate asigurãrii circulatiei rutiere în lungul sau transversal liniilor de c.f. care sã producã astfel de sisteme pentru liniile c.f. combinate. În plus, fezabilitatea solutiei nu este sustinutã de o analizã cost-beneficiu din care sã rezulte necesitatea si oportunitatea realizãrii acestui obiectiv de investitii”, anuntã conducerea Ministerului Dezvoltãrii Regionale, ca rãspuns la multele solicitãri ale primãriei din Fãlciu. Adicã, podul nu poate deveni un punct vamal între cele douã tãri pentru cã nu existã firme care sã distribuie niste chestii de plastic, care sã asigure transportul auto pe pod. Guvernantii români mai sustin, într-un memoriu realizat anul trecut, cã “modificarea constructiei podului feroviar Fãlciu (Ro) – Cantemir (MD) nu se impune (…) deoarece nu existã documentatii tehnice elaborate pentru acest obiectiv si nu este cuprins în niciun plan de finantare”. Mai pe scurt, podul de la Fãlciu va deveni un punct de trecere a frontierei la Sfântu’Asteaptã…
