Asociatia Comunelor din România a fãcut o petitie cãtre vicepremierul Sevil Shhaideh, semnatã de cei peste 20 de primari din judetul Vaslui, prezenti la actiunea de ieri, în care îi cer ministrului sã rezolve o serie de probleme ale autoritãtilor locale. Printre altele, se cere cât mai urgent, „Modificarea art. 63 alin. (1) lit. b) – d) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificãrile si completãrile ulterioare:
„b) învãtãmântul prescolar: grupa cuprinde în medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; în mediul rural, grupa se poate constitui cu minimum 5 copii;
c) învãtãmântul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25; în mediul rural, clasa se poate constitui cu minimum 5 elevi; d) învãtãmântul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30; în mediul rural, clasa se poate constitui cu minimum 7 elevi”. Sunt câteva din mãsurile care se impun în acest moment, datã fiind situatia din scolile vasluiene. Se cere si o mai bunã colaborare cu organele de politie de la nivelul comunelor. „În Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române, cu modificãrile si completãrile ulterioare, sunt statuate raporturile dintre autoritãtile administratiei publice locale si sefii posturilor de politie, respectiv sefii politiilor orãsenesti si municipale. Fãrã sã fie necesarã modificarea acestei legi si nici a Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificãrile si completãrile ulterioare, propunem ca premergãtor evaluãrii activitãtii si conduitei sefului structurii teritoriale, sã se solicite de la primarul unitãtii administrativ-teritoriale o fisã de evaluare localã. Prin aceastã mãsurã s-ar reflecta si aprecierea autoritãtii administratiei publice locale din pozitia sa de reprezentant al cetãtenilor colectivitãtii locale, dupã cum concluzia consemnatã în evaluarea de serviciu, prin care a fost acordat calificativul sã fie adusã la cunostinta autoritãtilor administratiei publice locale”, cer primarii vasluieni, o dorintã mai veche a edililor din mediul rural, mai ales cã sunt multe situatii în care sefii posturilor de politie refuzã sã colaboreze cu edilii.
Functionarii primãriilor sã primeascã indemnizatii de deplasare
„Pentru atragerea de functionari publici în administratia publicã a comunelor, cu efecte care conduc la îmbunãtãtirea actului administrativ, se impune ca acestora sã li se poatã acorda din bugetul local cheltuielile efectuate cu deplasarea la si de la locul de muncã, în conditii similare personalului didactic. Unitãtilor administrativ-teritoriale care nu au beneficiat de retrocedarea de pãduri în urma aplicãrii legilor fondului funciar, desi sunt astfel de suprafete la nivelul acestora, sã li atribuie în proprietate pãduri astfel încât sã se poatã asigura unele din necesitãti, atât în ceea ce priveste combustibilul pentru institutiile publice si cel pentru locuitorii care nu au pãduri în proprietate, cât si pentru realizarea unor investitii de interes public local. Mai cerem si abrogarea Hotãrârii Guvernului nr.1723/2004 privind aprobarea Programului de mãsuri pentru combaterea birocratiei în activitatea de relatii cu publicul, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1099 din 2 noiembrie 2004, deoarece prin mãsurile stabilite nu numai cã se aduce atingere autonomiei locale, ba chiar se creeazã o sarcinã asupra autoritãtilor administratiei publice locale fãrã sã se aloce resursele financiare necesare”, se mai aratã în nota de solicitãri a primarilor. Edilii mai cer stabilirea standardelor de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural, a programelor de investitii pentru realizarea acestora, precum si durata pentru implementarea acestora. O astfel de mãsurã „ar elimina haosul generat de principiul bazat pe zicala „Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale” si ar determina o dezvoltare armonioasã a infrastructurii pe întreg teritoriul României, stiind cã mediul rural se întinde pe mai bine de 87% la sutã din teritoriul României. La fel de bine, putem vorbi în acest caz si de accesul la servicii si utilitãti al cetãtenilor, prin diminuarea decalajului actual dintre mediul urban si mediul rural, total în defavoarea celui rural, desi aici trãiesc zi de zi peste 47 % din populatie”.
Primarii nu mai vor discriminãri între comune si cer sã fie mai bine plãtiti
Se mai solicitã Guvernului si eliminarea oricãror discriminãri dintre unitãtile administrativ-teritoriale, în functie de categoria comune, orase si municipii, singurele criterii de diferentiere sã aibã în vedere numai numãrul locuitorilor, potrivit art. 29 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, si serviciile publice si de utilitate publicã furnizate. „Dorim asigurarea unei remuneratii corespunzãtoare pentru primarul, viceprimarul si secretarul comunei, potrivit atributiilor ce le revin, actualele reglementãri determinând ca primarul comunei, ca cel mai înalt în ierarhia functiilor, sã aibã un venit lunar sub al multor altor angajati de la nivelul comunei; numai si aceastã situatie reflectã starea de suficientã nejustificatã a celor din administratia publicã centralã si de dispret fatã de acele persoane care au cea mai mare responsabilitate fatã de cetãteni! La nivelul mai multor judete, unele servicii publice deconcentrate, nu au program de lucru în toate zilele lucrãtoare. Cum aceste servicii satisfac si interese ale locuitorilor din comune, necesitând deplasãri lungi si costisitoare ale cetãtenilor, se impune ca programul de lucru cu publicul sã fie zilnic si uniform pentru toate serviciile publice deconcentrate din cadrul aceluiasi judet, similar cu cel al prefecturii. Este un element al respectului fatã de cetãtean, usor de materializat. Trebuie doar vointã politicã de bun-simt, fãrã vreo cheltuialã suplimentarã”, mai cer primarii vasluieni.
Asociatia Comunelor trebuie consolidatã
Edilii de comune mai cer consolidarea structurilor asociative ale autoritãtilor administratiei publice locale – Asociatia Comunelor din România, Asociatia Oraselor din România, Asociatia Municipiilor din România si Uniunea Nationalã a Consiliilor Judetene din România, prin asigurarea si garantarea unei minime finantãri de la bugetul de stat. „În acest sens se impune completarea art. 35 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dupã cum urmeazã: Dupã alineatul (6) al articolului 35 se introduc alineatele (7) – (10) cu urmãtorul cuprins: „(7) Anual, prin anexa la legea bugetului de stat, pentru sustinerea activitãtii structurilor asociative ale autoritãtilor administratiei publice locale, prevãzute la alin. (8), pentru desfãsurarea de activitãti în interes general si în interesul colectivitãtilor locale, vor fi prevãzute sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat la un nivel de cel putin 0,10 euro/locuitor. (8) Repartizarea sumelor prevãzute la alin.(5) cãtre structurile asociative se face dupã cum urmeazã: a) 20 % cãtre Uniunea Nationalã a Consiliilor Judetene din România; b) 80 % cãtre Asociatia Municipiilor din România, Asociatia Oraselor din România si Asociatia Comunelor din România proportional cu numãrul de locuitori din unitãtile administrativ-teritoriale respective”, se mai aratã în documentul ACoR.
