STIINTIFIC… Scoala Gimnazialã “Stefan cel Mare” din Vaslui a fost, ieri, gazda unui simpozion regional pe tema biodiversitãtii si protectiei mediului. Evenimentul a avut doi invitati de onoare, academicianul Constantin Toma si prof. univ. dr. Ionel Miron, dar si specialisti din domeniu, precum seful lucrãri dr. Constantin Ion, inspectorul general, Gabriela Plãcintã, ing. dr. Mihaela Budianu. Temele prelegerilor au surprins problemele si mãsurile de conservare a biodiversitãtii în Moldova, dar si informatii despre savantii vasluieni Emil Racovitã si Constantin Motas sau impactul antropic asupra unor rezervatii naturale din judetul Vaslui. Evenimentul face parte din cadrul Manifestãrilor Stiintifice “Zilele Academice Iesene”, fiind organizat de Subcomisia Monumentelor Naturii si istitutiile partenere, Societate de Geografie din România, Casa Corpului Didactic Vaslui, Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui.
În ultimii 20 de ani, Europa s-a arãtat tot mai preocupatã pentru protectia mediului înconjurãtor. Treptat, s-a fãcut tranzitia de la atitudinea de admirare a frumusetilor naturii la cea de actionare pentru protectia ei. Prima lege pentru protectia mediului a fost adoptatã în 1930, ceea ce a fãcut ca, în 1031, sã se înfiinteze si Comisia pentru Protectia Monumentelor Naturii din România. Astãzi, sunt aproximativ 630 de zone protejate în România, dintre care 14 parcuri nationale, 362 rezervatii naturale si trei rezervatii ale biosferei: Parcul National Retezat, Parcul National Rodna si Delta Dunãrii.
“Trãim într-un univers vechi de aproape 14 miliarde de ani”
Profesorul academician Constantin Toma a fãcut o scurtã trecere în revistã a celor mai importante aspecte ale lucrãrii “Biodiversitate fãrã frontiere”. “Toti profesorii trebuie sã aibã în vedere sãdirea în inima copiilor dragostea pentru naturã, atât pentru a o cunoaste, cât si pentru a o iubi. Capitolul “Biodiversitate fãrã frontiere”, despre care vorbesc astãzi, înseamnã legi, documente, hortãrâri plenare, ordine. Voi încerca sã nu intru foarte mult în detalii, mai ales în cele ce tin de legislatie. Voi face o scurtã trecere a problematicii luate în studiu. Trãim într-un univers vechi de aproape 14 miliarde de ani, 500 miliarde de galaxii. Trãim pe un pãmânt vechi de 4,5-5 miliarde de ani, pe care viata a luat nastere în urmã cu 3.5-4 miliarde ani. Viata începutã cu procariote, respectiv cu bacterii anaerobe, timp de 2 miliarde de ani si, în paralel, cu algele albastre-verzi. Un miliard de ani a trebuit sã treacã pentru a vedea plante si la suprafata pãmântului. În ceea ce priveste protejarea mediului, omul din România abia din secolul al XV-lea, prin brave si ordine domnesti, a avut restrictii fatã de pãtruderea prea adâncã a naturii. Vorbim de ocrotirea mediului abia la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea. În 1928, la Congresul naturalistilor din România, marele Emil Racovitã a prezentat un raport, o necesitate privind ocrotirea naturii. Asa de face cã, în 1930, se elaboreazã prima lege privind protectia naturii. Apoi, în 1935, este declarat Parc National Masivul Retezat. Apoi, treptat, rând pe rând, au fost declarate alte rezervatii stiintifice sau arii protejate, pentru protejarea unor plante si animale deosebite si rare”, a explicat prof. academician Constantin Toma.
Educatia pentru mediu în scolile din Vaslui
Inspectorul general, Gabriela Plãcintã a vorbit, în cadrul simpozionului, despre educatia pentru mediu în scolile din Vaslui. “Lucrarea mea de gradul I didactic a vizat tocmai aceastã problematicã a ecologiei si protectiei mediului. Titlul era “Consideratii geografice asupra ariilor protejate din judetul Vaslui”. Scopul studiului a fost de a realiza o radiografie actualã si modernã, în manierã complexã din punct de vedere stiintific asupra ariilor protejate din judetul Vaslui, în vedera cunoasterii si respectãrii acestora în mediile stiintifice, în rândul populatiei, dar mai ales de a întãri, în rândul elevilor, comportamentul ecologist si de a milita pentru implementarea educatiei pentru mediu. Acest deziderat m-a urmãrit încã de la începutul carierei mele didactice, dinn 1996 si pânã în prezent. O treime din cartea mea se referã la educatia pentru mediu în legislatia din România, dar si în manulalele care existau atunci si care mai existã. Atunci speram ca în unul-doi ani sã se schimbe programa si sã existe optionale pentru educatia ecologicã, dar acest lucru a rãmas în continuare la latitudinea noastrã, a cadrelor didactice, sã alegem sã ne documentãm si sã construim un suport de optionale pentru educatia ecologicã. Din pãcate, acum, lucrurile nu stau prea grozav. Din datele furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui, acestea sunt optionalele de geografie care trateazã subiecte de mediu: “Micul ecologist”, “Apa, elementul esential al vietii”, “Hazarde naturale si antropogene”, “Judetul Vaslui”, “Geografia turismului”, “Geografia turismului”, “Geografia judetului”, “Mediul si dezvoltarea durabilã”. Fac o micã parantezã si vã împãrtãsesc cã sunt bucuroasã pentru cã, anul acesta, am avut sansa sã am o orã de predare la Liceul “Mihail Kogãlniceanu”, clasa a XI-a, profil uman, tocmai optionalul, “Mediul si dezvoltarea durabilã”. Nu pot sã spun decât cã se pot face lucruri extraordinare cu copiii. Revenind la optionale, a biologie, acestea sunt: “Apa, elementul esential al vietii”, “Educatie ecologicã”, “Educatie pentru sãnãtate”. În ceea ce priveste numãrul proiectelor pe tema ecologiei si protectie mediului, numãrul acestora denotã un interes deosebit din partea cadrelor didactice fatã de acest subiect”, a spus inspectorul general, Gabriela Plãcintã.
Sit de interes comunitar: Fânaturile de la Glodeni
Pe teritoriul administrativ al orasului Negresti, existã o arie protejatã, de interes national. Este vorba despre Fânaturile de la Glodeni, care se suprapune peste rezervatia botanicã de interes national “Fâneata de la Glodeni”. Situl reprezintã o pajiste caracteristicã pentru silvostepa din Moldova centralã, cu influente semnificative continentale si pontice asupra florei si vegetatiei existente. Printre speciile rare de plante întâlnite, amintim “Capul sarpelui”, “Irisul sãlbatic”, “Hodolean tãtãrãsc”. Principalele activitãti socio-economice care se desfãsoarã în zona sitului sunt legate de agricultura intensivã din vecinãtatea sitului, pãsunatul/cresterea animalelor, cositul, cãile de comunicatii existente atât la nivelul sitului, cât si în vecinãtatea acestuia ,precum si turismul. Acestea au un impact negativ permanent, periodic sau sporadic asupra biodiversitãtii zonei. În 2012, un proiect, finantat de Uniunea Europeanã, a vizat tocmai asigurarea stãrii de conservare favorabilã a speciilor si a habitatului Natura 2000.
